Îndrumător de an : Conf. Univ. Dr. Pasztai Zoltan
Suntem colegi în anul I la masteratul de kinetoterapie în reeducare funcţională:
1. Balla Zsolt 2. Banc Andrei 3. Cărean Alina 4. Chiş Ioan 5. Curta Laura 6. Duma Radu 7. Forosigan Cristian 8.Frăţilă Marius 9. Hebriştean Călin 10. Horga Nicolae 11. Horvath Ramona 12. Iancău Daniela 13. Kincses Csaba 14. Kovacs Boroka 15. Kurtui Natalia 16. Lungu Bogdan 17. Mândruţ Florina 18. Mărcuş Stelian 19. Meszaroş Csilla 20. Mocan Nicoleta 21. Morar Mihaela 22.Olău Raluca 23. Pavel Bianca 24. Peter Erika 25. Pop Andrea 26.Pop Lavinia 27. Pleşa Camelia 28.Roşca Mihai 29. Selegean Cristina 30. Stier Anita 31. Susa Adriana 32. Szekely Ildiko 33. Szekely Maria 34. Szekely Zsejke 35. Tăutu George 36. Ticuşan Anca 37. Todinca Livia 38. Vlad Ovidiu
Va salut dargi colegi masteranzi
Astep si doresc , o colaborare permanenta , sa nu aglomeram problemele indiferent despre ce ar fii vorba ( curs, LP, seminarii, lucrari dissertatie, comunicari stiintifice, probleme familiare, excursii, seri tematice , work S-uri, sau chiar cele sportive )
Suntem o familie din acest moment si mergem o perioada cunoscuta impreuna ( cele 4 semestere ).
Cu drag
Zoltan Pasztay
( indrumatorul vostru de masterat )
Aşa este domnule profesor, încercăm să fim o familie, să profităm de faptul că suntem încă totuşi studenţi. Vă mulţumim că sunteţi alături de noi, suntem la început şi poate scârţâim încă, dar va fi în regulă. Să-i dăm bătaie cum s-ar zice!
as dori sa stiu daca s-au stabilit examenele pentru sesiunea de restante la toate materiile cine stie ceva sa lase un e-mail la adresa comuna de e-mail
va multumesc
Dragă Anca, poţi suna şi la secretariat să întrebi, cineva te va ajuta. Ciao.
Oricum avem luni ex,cei care avem…mai intreb atunci pe cineva.
Multumesc oricum pt raspuns.Ciao.
Incercati pentru saptamana ( cand iar vom fii impreuna ) viitoare sa pregatiti cate ceva din programul de recuperare a tendionului ahilian la gimnasta noastra ( schita de program ) ce e bine ce e rau etc si miscari ceea ce considerti ca sunt bune la fel si incarcarea MI ptr reluarea activitatii sportive !
Va astept cu propuneri si discutii deschise .
ZP
Am o întrebare legat de această schiţă, se poate prezenta şi în power point?
Bravo , si felicitari pentru PPT si continutul acestuia . ZP
Mulţumesc frumos.
Stimati si dragi colegi Masteranzi ,
In prag de sarbatori , cu pacea, lumina si caldura in suflet,
Va doresc sa aveti parte de zile minunate , de un MOS Craciun darnic si bun ,
iar Anul Nou sa va aduca sanatate , fericire si implinirea tuturor dorintelor .
Craciun Fericit / Boldog Karacsonyi Unnepeket !
La Multi Ani !/ BUEK 2010 !
Indrumatorul / coordonatorul
Zoltan Pasztay
Vă mulţumim frumos, anul I de masterat în kinetoterapie vă urează Sărbători Fericite şi un călduros La Mulţi Ani!
Dragi Masteranzi din anul I ,
Am gasit un project , cum am propus noicadrele de la Oradea , pregatirea voastra VIITOARE dupa….. sil Bolognea ,
Ca Nu s-a realizat asa ,, ??!! e si interventia altoara !!?? Oare ?.
Am dorit sa incep anul cu aceasta interventie, ca sa sa termninam odata cu stilul de discutii tip nu se face, nu e bine, nu facem practica , NU si iarasi nu >…. adica suna in urechea mea cel putin .
Sa stiti ca totul depinde de cel putin ( cel care cumparar si cel care vinde ) , cei care vin si daca vin la ore cursuri lucrari seminarii si cei care predau daca predau !
In rest e dialogul personalizat pe VIITOR in 2010 !
Coordonatorul indrumatorul vostru , va ureaza un
An cu idei , forte noi si sa incepeti numaratoarea inversa pentru examene si lucrarea de dissertatie !!
Va sustinem daca avem pe cine si cu ce cunostiinte
Toate panzele sus !
Zoltan Pasztay
ps. Va recomand sa cititi acest project si poate …. mai comentam la fata locului .
FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI IN ROMÂNIA PRIN PRISMA PROCESULUI BOLOGNA
Având în vedere că în România, încă de la începuturile sistemului de pregătire universitară a profesioniştilor din domeniul practicării exerciţiuzlui fizic şi sportului o bună latură a sistemului a însemnat Gimnastica medicală care ulterior s-a numit Cultură Fizică Medicală, iar mai apoi Kinetoterapie.
În acelaşi context trebuie să precizăm, prin încercarea de reformă pentru aderarea învăţământului nostru la spaţiul european al învăţământului superior, Kinetoteterapia a fost exclusă din cadrul domeniilor de licenţă fiind introdusă ca specializare secundară în cadrul domeniului Cultură Fizică şi Sport. (…….)
Analizând această problematică în cadrul spaţiului european al învăţământului superior am ajuns la concluzia că este necesar să introducem în ciclul I de pregătire, domeniul « ÎNGRIJIRI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE ». Ponderea pentru ciclul I să fie de 6 semestre echivalentul a 180 ETCS. Acestui domeniu să-i corespundă ca specializări secundare următoarele :
- kinetoterapie
- asistenţă socială
- psihopedagogie specială
- terapie ocupaţională
- ortezare protezare
- activitati motrice adaptate
Pentru ciclul al II-lea, de masterat, să organizăm studii de specializare pentru fiecare dintre cele de mai sus. Aşadar pentru formarea kinetoterapeutului să organizăm masterate de 4 semestre echivalentul a 120 ETCS, în specializarea « KINETOTERAPIE ».
Aceasta va deschide posibilitatea dezvoltarii ulterioare a unor cooperari Europene in scopul initierii unor masterate in kinetoterapie in system Jean Monet sau Erasmus, dezvoltarea unor programe Erasmus de tip Curricular Development projects (CD) si Thematic Networks (TN) .
Noi ne propunem să realizăm un curriculum universitar pentru ciclul I în cadrul domeniului « Îngrijiri Sociale şi de Sănătate », studentul să-şi creeze eşafodul pentru specializările ulterioare. În primul ciclu este necesar aşadar să studieze :
- Bazele anatomice, fiziologice şi patologice ale sănătăţii, Psihofiziopatologie şi semiologie, Bazele practicării exerciţiilor fizice pentru recuperarea funcţională şi pentru sănătate, Tehnologia informaţională şi calculatoare (I.C.T.), Limbă străină, Psihologie normală şi patologică, Educarea psihomotricităţii, Psihopedagogie specială. Probleme generale de evaluare funcţională şi a stării de sănătate. Metodologia cercetării ştiinţifice, Deontologie.
În ciclul al II-lea pentru kinetoterapie vor fi introduse discipline specializate pe recuperarea kinetică în toate domeniile clinice ale medicinei precum şi problematica medicinii preventive.
Dacă în ciclul I ne propunem să realizăm activităţi de practică de observare în toate domeniile, în ciclul II vom introduce practica de specialitate.
În ciclul al III-lea vom încerca să realizăm şcoli doctorale pe domenii concrete de recuperare kinetică şi nu numai.
CURRICULA IN KINETOTERAPIE –PROPUNERE UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Domeniul : INGRIJIRI SOCIALE SI DE SANATATE
Forma de învăţământ : zi
Număr semestre : 6
ECTS : 180
CURRICULUM UNIVERSITAR
începând cu anul universitar 2006-2007
ANUL I
Nr.
crt. Disciplina Nr.ore Total ore Credite Evaluare
Curs LP/S
Semestrul 01
1. Discipline fundamentale
1.1.Anatomie generală 2 2 56 5 E
1.2.Biomecanică 1 1 28 3 E
1.3.Bazele practicării exerciţiilor fizice pentru sănătate 1 3 56 6 C
1.4. Psihologie normală şi patologică 1 1 28 4 E
2. Discipline de specialitate
2.1.Psihopedagogie specială 2 2 56 5 E
2.1.Educarea psihomotricităţii 1 1 28 4 E
3. Discipline complementare
3.1.Limbă străină - 2 28 3 C
4. Discipline opţionale
4.1. Psihologia educaţiei 2 2 56 5 E
Total semestrul 01 8 12 336 30 5E/2C
Semestrul 02
1. Discipline fundamentale
1.1.Anatomie funcţională 1 1 28 5 E
1.2.Fiziologie generală 1 1 56 5 E
2. Discipline de specialitate
2.1.Exerciţii de dezvoltare generală şi jocuri dinamice 1 2 56 4 C
2.2.Bazele asistenţei sociale 1 1 42 4 E
3. Discipline complementare
3.1.Igienă şi control medical 1 1 28 4 E
3.2.Limba străină - 2 28 2 C
3.3.T.I.C. 1 2 42 2 E
4. Discipline opţionale
4.1.Pedagogie I 2 2 56 5 E
4.2.Istoria Uniunii Europene 1 1 28 3 E
4.3.Aerobic - 2 28 3 C
4.4.Prim ajutor 2 28 3 C
Total semestrul 02 7 13 364 30 6E/3C
ANUL II
Nr.
Crt. Disciplina Nr.ore Total ore Credite Evaluare
Curs LP/S
Semestrul 03
1. Discipline fundamentale
1.1.Psiho-fiziologia antrenării la efort 1 1 28 4 E
1.2.Practică de informare - . 30 2 C
2. Discipline de specialitate
2.1.Semiologie 1 1 28 5 E
2.2.Fiziopatologie 1 1 28 5 E
2.2.Psihoterapie 1 1 28 4 E
3. Discipline complementare
3.1.Electroterapie 1 2 42 2 E
3.1.Limbă străină - 2 28 2 C
3.2.Jocuri sportive - 2 28 2 C
4. Discipline opţionale
4.1.Pedagogie II 2 2 56 5 E
4.2. Ortezare şi protezare 1 1 28 2 E
4.3.Gimnastică medicală 1 2 42 2 C
Total semestrul 03 7 13 30 6E/4C
Semestrul 04
1. Discipline fundamentale
1.1.Metodologia cercetării 1 1 28 3 E
2. Discipline de specialitate
2.1.Fiziopatologie II 1 1 28 3 E
2.2.Bazele Terapiei Ocupaţionale 1 2 42 4 E
2.3.Evaluarea stării de sănătate 1 2 42 4 E
2.4.Practică de informare - - 30 3 C
3. Discipline complementare
3.1.Sporturi individuale - 2 28 2 C
3.2.Comunicare socio-afectivă pentru sporirea calităţii vieţii 1 1 28 3 E
3.3.Limba străină - 2 28 2 C
4. Discipline opţionale
4.1.Didactica specialităţii 1 2 42 4 C
4.2.Kinetoprofilaxie 1 1 28 3 E
4.3.Metode de manipulare a bolnavului 1 1 28 3 C
Total semestrul 04 7 13 30 6E/4C
ANUL III
Nr.
crt. Disciplina Nr.ore Total ore Credite Evaluare
Curs LP/S
Semestrul 05
1. Discipline de specialitate (opţionale)
1.1.Asistenţa socială în România 2 2 56 5 E
1.2.Tehnici şi metode de asistenţă socială 2 2 56 5 E
1.3.Practică de specialitate - - 30 5 C
1.4.Bazele psihopedagogiei speciale 2 2 56 5 E
1.5.Tehnici şi metode în psihopedagogia specială 2 2 56 5 E
1.6.Practică de specialitate - - 30 5 C
1.7.Kinetologie generală 2 2 56 5 E
1.8.Tehnici şi metode în kinetologie 2 2 56 5 E
1.9.Practică de specialitate - - 30 5 C
1.10.Tehnici şi metode în terapia ocupaţională 2 2 56 5 E
1.11.Terapia ocupaţională a persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale 2 2 56 5 E
1.12.Practică de specialitate - - 30 5 C
1.13.Materiale şi aparate în ortezare, protezare 2 2 56 5 E
1.14.Recuperarea kinetică în ortezare, protezare 2 2 56 5 E
1.15.Practică de specialitate - - 30 5 C
1.16.Bazele A.P.A. 2 2 56 5 E
1.17.A.P.A. la persoanele cu cerinţe educaţionale speciale 2 2 56 5 E
1.18.Practică de specialitate - - 30 5 C
2 Discipline complementare
2.1.Deontologie şi legislaţie 1 1 28 3 E
2.2.Asistenţă psiho-socio-kinetică la domiciliu 1 1 28 3 E
2.3.Masaj - 2 28 3 C
3. Discipline optionale
3.1 Practica pedagogică - 4 56 5 C
3.2.Tehnici de integrare socio-profesională 1 2 42 3 E
3.3.Managementul proiectelor 1 1 28 3 E
Total semestru 05 8 11 30 6E/2C
Se vor alege minimum câte două discipline de specialitate plus practica respectivă (total 8 ore +30 de ore practică, echivalentul a 15 ECTS.
Nr.
crt. Disciplina Nr.ore Total ore Credite Evaluare
Curs LP/S
Semestrul 06
1. Discipline de specialitate
1.1.Asistenţa socială la persoanele cu cerinţe educaţionale speciale 1 1 28 3 E
1.2.Ramuri ale psihopedagogiei speciale 1 1 28 3 E
1.3.Balneo-fizio-termoterapie 1 1 28 3 E
1.4.Terapia ocupaţională şi caracteristicile de vârstă 1 1 28 3 E
1.5.Tehnici speciale de ortezare, protezare 1 1 28 3 E
1.6.Calitatea vieţii prin A.P.A. 1 1 28 3 E
1.7.Practică de specialitate - - 30 3 C
2. Discipline optionale
Tehnici complementare de masaj 2 28 3 C
Interventii în diferite dizabilitati socio-psiho-kinetice 1 1 28 3 E
Alcătuirea lucrarii de licentă - 4 3 C
7 13 30 7E/C
Poate nu ar fi rau sa schimbam semestrul 06 cu 05 disciplinele din actualul sem.06 sa fie toate obligatorii. Este o propunere.
DECI In CONCLUZIE >>> la urma urmei aceste materii si discipline trec in revista tot ceea ce voi doriti , si vreti numai ca multi nu au continuitate , nu au cursuri , sau baza , … dar nici Nu apucati voi sa va structurati , si sa va complectati studiile pe un schelet dat de NOI cadrele dupa bibliografia sau materialelel prezentate .!
Trebuie sa ai cazul si sa studiezi pentru caz , nu sa citesti ad literam de exemplu Kinantropometria doamnei Cordun sau Enciclopedia domnului Motet !
trebuie sa stii ce doresti si unde gasesti si la ce se foloseste si cum se aplica cazului dat individualizat si starii momentane !
Deci Hai sa incepem un altfel de AN 2010
Sa facem Competente . treptat step bay step !
Zoltan Pasztay
CURRICULA IN KINETOTERAPIE –PROPUNERE UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Domeniul : INGRIJIRI SOCIALE SI DE SANATATE
Forma de învăţământ : zi
Număr semestre : 6
ECTS : 180
CURRICULUM UNIVERSITAR
începând cu anul universitar 2006-2007
An I
Subiect Semestru Curs (ore)
Seminar/LP (ore)
CFU
sem I CFU sem II
A. Discipline fundamentale
Anatomie generala 1 28 28 6
Fiziologie generala 2 28 28 6
Kinetologie 2 14 28 4
Limba straina 1 28 2
Informatica, statistica 2 28 28 5
B. Domeniul licenta
Bazele tehnice in probe de atletism; sport adaptat 1 28 28 5
Gimnastica de baza 1 28 28 5
Gimnastica medicala 2 28 28 5
Educatie pt. sanat.ate si prim ajutor 2 28 14 4
Metodica discipinelor sportive montane ; sport adaptat 2 14 2
Metodica disciplinelor sportive Fotbal/GR ; sport adaptat 1 28 28 5
Metodica disciplinelor sportive Handbal; sport adaptat 1 28 28 5
Teoria EFS 2 28 14 4
C. Activitati de practica 1
Compact 42 ore 2
TOTAL 308 350 30 30
An 2 ( 2006-2007)
Subiect Semestru Curs (ore) Seminar/LP (ore) CFU
sem III CFU sem IV
A. Discipline fundamentale
Anatomie functionala si biomecanica 4 28 28 5
Fiziopatologie 4 28 14 3
Semiologie 4 28 28 5
B Domeniul licenta
Metodica EFS 3 28 28 5
Metodica discipinelor sportive natatie; sport adaptat 4 14 2
Metodica discipinelor sportive Volei; sport adaptat 4 28 28 5
Metodica discipinelor sportive Baschet; sport adaptat 4 28 28 5
B. Discipline – specializare
Bazele generale ale kinetoterapiei 3 28 28 5
Kinetoterapia deficientelor fizice functionale 3 28 28 5
Masaj si tehnici complementare 3 28 28 5
Bazele Kinetoprofilaxiei 3 14 14 3
C. Discipline complementare
Management si marketing EFS 3 28 28 5
Psihoterapia asist. social 4 28 14 3
Bazele terapiei ocupationale 4 28 14 3
Limba straina 4 14 1
E. Activitati de practica
Practica in unitati balneoterapeutice 3 Compact 42 ore 2
Stagii clinice 4 Compact 42 ore 2
TOTAL 336 392 30 30
An 3 (2007-2008)
Subiect Semestru Curs (ore) Seminar/LP (ore) CFU
sem V CFU sem VI
A. Domeniul licenta
Evaluare motrica si somatica. 5 28 28 6
Evaluare functionala 6 24 24 5
Biofizica 6 24 12 3
B. Domeniul – specializare
Bazele recuperarii in afectiuni locomotorii 5 28 28 5
Educ/reeducare motrica si functionala in pediatrie 5 24 24 5
Bazele kinetoterapiei in geriatrie-gerontolog 5 28 14 4
Recuperare in traumatologia sportiva 6 24 24 6
Bazele recuperarii in afectiuni neurologice 6 24 24 6
Fizioterapie
5 28 14 4
Bazele recuperarii in afectiuni cardiovasculare 6 24 12 4
Bazele recuperarii in afectiuni respiratorii 6 24 12 4
Bazele recuperarii in afectiuni reumatologice 6 24 12 4
Protezari-ortezari 5 14 28 4
Antren. adaptat la persoane cu disabilitati 5 - 42 4
E. Activitati de practica
Practica in unitati speciale de educatie 5 Compact 42 ore 2
Practica in centre de refacere/recuperare 6 Compact 42 ore 2
TOTAL 280 342 30 30
SEMINAR PEDAGOGIC (OPTIONAL)
Subiect An de studiu Curs (ore) Seminar/LP (ore) CFU
sem I CFU sem II
Psihologia educatiei (PE) 1 28 28 5
I Introducere in pedagogie (IP) + Teoria si metodologia curriculum-ului (T&MC)
Teoria si metodolog instr. (T&MI)
Teoria si metodol. eval. (T&ME) 2 28 1 4
Didactica specialitatii 3 28 1 4
Practica pedag. I – II 3,4 112 4 4
OPTIONAL
Instruire asistata de calc. ICT 4 14 14 3,5
Managementul cls de elevi 3 14 14 3,5
ACTIVITATI DE PRACTICA SI LUCRARI PRACTICE DESFASURATE IN INSTITUTII SANITARE
REPARTIZARE PE ANI DE STUDII SI NUMAR DE ORE
Anul I
1. Practica in statiuni balneare ; compact 42 ore; 2 credite;
Particularitati ale desfaurarii practicii de specialitate: Practica se desfasoara in statiuni cu profil turistico-balnear. Este structurata sub forma unui curs practic sI ore de lucrari practice. In cadrul cursului practic sunt prezentate notiuni generale, introductive despre organizarea unor astfel de statiuni, despre circuitul in cadrul unei baze de tratament ( modul de receptie al bolnavilor, modul de evaluare al bolnavilor, orientarea spre un anumit serviciu medical). Studentii participa in cadrul orelor de lucrari practice la organizarea triajelor pacientilor care se prezinta in serviciile de recuperare ale bazei respective alaturi de personalul sertiei respective. Deasemenea se predau notiuni fundamentale privind aclimatizarea, efectele benefice ale cliatului alpin, grupe de afectiuni care beneficiaza de efectele pozitive ale acestei terapii, ca sI medodologia de abordare a activitatilor de recuperare care folosesc sporturi de iarna (teorie sI practica) .
Anul II
1. Practica in statiuni balneare II ; compact 42 ore; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Practica se desfasoara sub forma unui curs practic sI ore de practica. In cadrul cursului practice sunt prezentate caracteristicile balneoclimaterice ale statiunii in care se desfasoara practica, sunt prezentate bazele de tratament, modul de organizare ale acestora in functie de specificul patologiei carora aceste baze se adreseaza. Orele de practica presupun participarea efectiva a studentilor la evaluarea pacientilor, orientarea pacientilor spre specialitatile medicale corespunzatoare, asistenta la alcatuirea programelor de recuperare sI la aplicarea acestora pentru fiecare pacient, cu accent pe procedee de masaj, tehnici akinetice, posturare, tehnici kinetice. Studentii participa zilnic la urmarirea modului de aplicare a programelor kinetice recuperatorii, in cadrul salilor de recuperare sI serviciilor de electroterapie.
2. Stagii clinice; compact 42 ore; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Stagiul clinic se desfasoara in sectiile de recuperare sI medicina interna, unde studentii evalueaza pacientii repartizati, conform cunostiintelor dobandite in cadrul disciplinei de semiologie. Studentii participa la efectuarea anamanezei impreuna cu medical specialist, la examinarea clinica obiectiva a pacientului, la realizarea examenului clinic sI functional al aparatului locomotor, la intocmirea tratamentului recuperator-din punct de vedere al obiectivelor- sI la urmarirea realizarii practice a acestor obiective prin participarea directa la programul de recuperare in cadrul servicului de recuperare al spitalului.
3. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Semiologie anul II se vor desfasura in spital; 2 ore LP/saptamana ; semestrul I; total ore 28 ; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in sectia de medicina interna, unde studenttii participa la realizarea anamnezei, la evaluarea obiectiva a pacientilor. Le sunt prezentate etapele unui examen clinic complet pe aparate sI sisteme cu prezentarea particularitatilor patologiei studiate. Studentii participa direct la desfaasurarea examenului clinic: evaluarea sistemului locomotor, evaluarea tensiunii arteriale, a frecventei cardiace etc. In caietele de lucrari practice consemneaza etapele evaluarii sI aspectele clinice intalnite la fiecare caz in parte.
4. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Kinetoterapia deficientelor fizice functionale; total ore 28 ; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in Policlinici pentru Sportivi, cabinete scolare . Studentii sunt repartizati pe grupe de lucru in cadrul cabinetelor de dezvoltare fizica- unde participa la efectuarea masuratorilor antropometrice sI evaluarea somatoscopica globala si segmentara si in cadrul cabinetelor de recuperare unde participa la realixzarea programelor recuperatorii in diverse deficiente fizice. In cadrul cabinetelor scolare se va urmari participarea activa a studentilor la depistarea precoce a deficientelor fizice.
5. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Masaj si tehnici complementare total ore 28 ; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cadrul policlicinicilor pentru sportivi si a centrelor de recuperare in scopul insuşirii de către viitorul kinetoterapeut a cunoştinţelor practice necesare efectuării masajului manual classic, a tehnicilor complementare de masaj şi masajului reflex necesare efectuării masajului therapeutic şi recuperator în diverse afecţiuni ,automasajul
Anul III
1. Practica in institutii de ocrotire; compact 42 ore; 4 credite; locul desfasurarii: Centre de Plasament si Centre de recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Studentii sunt repartizati pe grupe de lucru, care evalueaza clinico-functional copii si pacientii internati in centrele respective. Dupa evaluare se intocmeste planul de recuperare impreuna cu echipa formata din medic, kinetoterapeutul centrului, ortezist-protezist, psiholog, podolog, urmarind apoi aplicarea practica a planului conform obiectivelor stabilite .Astfel studentii au posibilitatea sa aplice practic cunostiintele teoretice dobandite la disciplinele tratament kinetic in afectiuni neurologice, ortopedico-traumatice, respiratorii, geriatrice, pediatrice.
2. Stagii clinice; compact 42 ore; 2 credite; locul desfasurarii Policlinici pentru Sportivi, Policlinici universitare
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: In cadrul orelor cuprinse in stagiul clinic studentii participa la desfasurarea circuitului sportiv, specific unitatii in care se desfasoara activitatea. Studentii sunt repartizati la cabinetele de medicina interna, unde fac cunostinta cu modalitatea in care se realizeaza interviul cu pacientul, dezvoltare fizica- unde participa la efectuarea masuratorilor antropometrice sI evaluarea somatoscopica a sportivilor in ceea ce priveste aparutul locomotor, la cabinetul de explorari functionale-in cadrul carora sunt prezentate in prima etapa testele de efort aerob sI anaerob, modalitatile de apreciere a adaptarii cardiovasculare la efort, pentru ca apoi studentii sa participe integral la activitatea acestui serviciu prin realizarea practica a testelor. In cadrul salii de recuperare studentii vizualizeaza programe kinetice complexe aplicate in recuperarea afectiunilor post traumatice, neurologice sI reumatismale, la realizarea carora participa prin modalidatile terapeutice insusite in anul I (masaj, gimnastica).
3. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Kinetoterapia in afectiuni pediatrice se desfasoara in Centre de Plasament sau centre de recuperare neuro-motorie pediatrice; 2 ore LP/saptamana ; total ore 24
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Studentilor le sunt prezentati copii internati in centru sau cei ce beneficiaza de asistenta acestui centru. Alegerea cazurilor se face in conformitate cu programa analitica a disciplinei, prezentandu-se entitatile clinice si modul de abordare practica a copiilor din punct de vedere recuperator, in functie de diagnostic.
4. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Kinetoterapia in afectiuni neurologice se desfasoara in Spitalul Clinic de Neuro-psihiatrie; 2 ore LP/saptamana ; total ore 24
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Acest stagiu clinic se desfasoara intr-un spital de recuperare neurologica in care studentii vin in contact cu aproape toata patologia neurologica, beneficiara a tratamentului recuperator kinetic.Saptamanal studentii merg in serviciul de recuperare neurologica unde le sunt prezentate cazuri, urmarind tematica programei analitice. Bolnavii se evalueaza clinic, functional, se incadreaza in scala IDH, si in alte scale de evaluare. Dupa o evaluare minutioasa studentilor li se prezinta cateva date despre patogenia si clinica bolii respective, dupa care se li se expun obiectivele si mijloacele recuperarii. Le sunt demonstrate practic manevrele kinetice recomandate impreuna cu contraindicatiile necesare, dupa care studentii efectueaza toate manevrele kinetice invatate in functie de cazul analizat. Studentii preiau un pacient pe care il evalueaza clinico-functional, intocmesc fisa de urmarire kinetica, care cuprinde evaluarea specifica la diverse intervalle de timp, in conformitate cu cerintele impuse de diagnostic. Apoi stabilesc obiectivele programului recuperator kinetic si mijloacele kinetice, pe care le aplica. Urmarirea conform scalelor de evaluare este utilizata la inceputul tratamentului, la mijlocul perioadei de tratament si la sfarsit. Programul recuperator se desfasoara in cadrul salii de kinetoterapiei a sectiei.
5. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Bazele kinetoterapiei in geriatrie-gerontologie ; total ore 14 ; 1,5 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cadrul Caminelor de batrani. Studentii merg saptamanal in aceste centre unde le sunt prezentate cazuri, urmarind tematica programei analitice. Bolnavii se evalueaza clinic, functional, se prezinta cateva date despre patogenia si clinica bolii respective, dupa care se li se expun obiectivele si mijloacele recuperarii. Le sunt demonstrate practic manevrele kinetice recomandate impreuna cu contraindicatiile necesare, dupa care studentii efectueaza toate manevrele kinetice invatate in functie de cazul analizat. Studentii preiau un pacient pe care il evalueaza clinico-functional, intocmesc fisa de urmarire kinetica, care cuprinde evaluarea specifica la diverse intervalle de timp, in conformitate cu cerintele impuse de diagnostic. Apoi stabilesc obiectivele programului recuperator kinetic si mijloacele kinetice, pe care le aplica
6. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Recuperare in traumatologia sportiva; total ore 24 ; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cadrul policlinicilor pentru sportivi, sala de recuperare si gimnastica medicala., avand ca scop insu]irea ]i fundamentarea cuno]tin\elor teoretice ]i practice necesare kinetoterapeutului @n activitatea desf[]urat[ la nivel de echip sau club sportive. Studentilor le sunt prezente cazuri in care probleme ale patologiei sportive sunt tratate din punctul de vedere al kinetoterapeutului cu referiri la diverse patologii la sportivi, oboseala, supraantrenamentul, stari psihice limită, factori psihogeni ; aspecte psihosomatice ; tehnici de antrenament mental, traumatologie sportiva şi examenul sportivului traumatizat, modalitati terapeutice specifice cu aplicaţii în traumatologia sportiva : crioterapie, hidroterapie, termoterapie, mobilizari articulare, electroterapie, principii de masaj şi automasaj în practica sportiva, principii de antrenament pentru profilaxia traumatismelor în funcţie de sportul practicat, principii de recuperare în traumatologia sportiva ; grupe de exerciţii recuperatorii pe diverse segmente corporale.
7. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Bazele recuperarii in afectiuni cardiovasculare; total ore 14 ; 1,5 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cadrul sectiilor de cardiologie. Studentiilor le sunt prezentate cazuri, urmarind tematica programei analitice. Dupa o evaluare minutioasa studentilor li se prezinta cateva date despre patogenia si clinica bolii respective, dupa care se li se expun obiectivele si mijloacele recuperarii. Le sunt demonstrate practic manevrele kinetice recomandate impreuna cu contraindicatiile necesare, dupa care studentii efectueaza toate manevrele kinetice invatate in functie de cazul analizat. Studentii preiau un pacient pe care il evalueaza clinico-functional, intocmesc fisa de urmarire kinetica, care cuprinde evaluarea specifica la diverse intervalle de timp, in conformitate cu cerintele impuse de diagnostic. Apoi stabilesc obiectivele programului recuperator kinetic si mijloacele kinetice, pe care le aplica. Urmarirea conform scalelor de evaluare este utilizata la inceputul tratamentului, la mijlocul perioadei de tratament si la sfarsit. Programul recuperator se desfasoara in cadrul salii de kinetoterapiei a sectiei.
8. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Bazele recuperarii in afectiuni respiratorii total ore 14 ; 2 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cadrul sectiilor de pneumoftiziologie. Studentiilor le sunt prezentate cazuri, urmarind tematica programei analitice.Dupa o evaluare minutioasa studentilor li se prezinta cateva date despre patogenia si clinica bolii respective, dupa care se li se expun obiectivele si mijloacele recuperarii. Le sunt demonstrate practic manevrele kinetice recomandate impreuna cu contraindicatiile necesare, dupa care studentii efectueaza toate manevrele kinetice invatate in functie de cazul analizat. Studentii preiau un pacient pe care il evalueaza clinico-functional, intocmesc fisa de urmarire kinetica, care cuprinde evaluarea specifica la diverse intervalle de timp, in conformitate cu cerintele impuse de diagnostic. Apoi stabilesc obiectivele programului recuperator kinetic si mijloacele kinetice, pe care le aplica. Urmarirea conform scalelor de evaluare este utilizata la inceputul tratamentului, la mijlocul perioadei de tratament si la sfarsit. Programul recuperator se desfasoara in cadrul salii de kinetoterapiei a sectiei.
9. Lucrarile practice din cadrul disciplinei bazele recuperarii in afectiuni reumatologice total ore 14 ; 1,5 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in cardrul sectiilor de reumatologie. Studentiilor le sunt prezentate cazuri, urmarind tematica programei analitice. upa o evaluare minutioasa studentilor li se prezinta cateva date despre patogenia si clinica bolii respective, dupa care se li se expun obiectivele si mijloacele recuperarii. Le sunt demonstrate practic manevrele kinetice recomandate impreuna cu contraindicatiile necesare, dupa care studentii efectueaza toate manevrele kinetice invatate in functie de cazul analizat. Studentii preiau un pacient pe care il evalueaza clinico-functional, intocmesc fisa de urmarire kinetica, care cuprinde evaluarea specifica la diverse intervalle de timp, in conformitate cu cerintele impuse de diagnostic. Apoi stabilesc obiectivele programului recuperator kinetic si mijloacele kinetice, pe care le aplica. Urmarirea conform scalelor de evaluare este utilizata la inceputul tratamentului, la mijlocul perioadei de tratament si la sfarsit.
10. Lucrarile practice din cadrul disciplinei Antrenament adaptat la persoane cu disabilitati ; total ore 42 ; 4 credite;
Particularitati ale desfasurarii practicii de specialitate: Lucrarile practice se desfasoara in colaborare cu Inspectoratul Scolar, urmarindu-se scolile care au integrat copii cu disabilitati, scoli speciale, Centre de Plasament si Centre de recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap. Se va urmari ormarea unor echipe mobile ce vor lucra cu copiii cu disabilitati din aceste unitati in timpul programului scolar si incepand un program de competitii pentru atletism, tenis de masa, volei si baschet la nivel regional si national.
11. Lucrarile practice din cadrul disciplinei fizioterapie se desfasoara in cabinete de fizioterapie; 1 ora LP/saptamana ; total ore 14
TOTAL ORE ACTIVITATI PRACTICE de specialitate : 478 ore
Discipline sportive – activitati practice : 210 ore
Propuneri :
- cresterea ponderii orelor de activitati practice
- obligativitatea incheierii de acorduri cu spitale si policlinici pe termen lung (Ministeril Educatiei si Cercetarii)
KINESITHERAPY
ROMANIA
Definition – equivalents
Datas regarding Kinesitherapy
Domain in the educational system:
Physical Education and Sports
Type of education:
Higher proffesional education
University education YES;
other (please specify)-
Form/type of Educational Institutes:
Health departament;
Physical Education department YES
University YES; Faculty of Physical Education and Sports
Department Physical culture and sports
Other please specify)
Duration of studies and degree offered:
Short cycle courses (years 3); degree bachelor
Medium cycle courses (years ); degree
Long cycle courses (years); degree
Admition: physical tests; high school certificate
Requirements for:
Bachelor :duration of studies 3years
- Credits 180
- total number of study hours 450; theoretical 70%; practical 30%
- diploma: academic degree yes ;other (please specify)————–
- competencies: Bachelor in Physical Culture and Sport; secondary specialisation kinethotherapy
- further work places: special schools for disabled, sport teams
- educational plans: general,fundamental; complementary, specific (please see annexes);
- requirements for obtaining the diploma: 180 ECTS+10 ECTS licence
Master:
- types: Neuromotor Revalidation, Occupational therapy, Sport Traumatology Revalidation, etc
- duration of studies: 2 years
- credits 120
- total number of study hours 816; theoretical 704 hours; practical 112 hours
- diploma: academic degree master ;other (please specify)————–
- competencies Kinetotherapist in neuromotor revalidation, etc.
- further work places: hospitals, institutions for disabled, private practice
- educational plans: general,fundamental; complementary, specific (please annex the plans);
- requirements for obtaining the diploma 120 ECTS+10 ECTS disertation
PhD (duration of studies) 3 years ; competencies Doctor in Science – requirements for obtaining the diploma: 3 reports, 3 exams and final disertation
Required dotations in the educational structure (please see annexes)
Required dotations for practical stages:
Place of practical stages: hospitals, disabled institutions, special schools (please see following annexes)
Requested agreements, responsible persons: draft agreement between University and hospital structures.
Required practical stages in the educational structure – please see following annexes
Requirements for free practice permission: minimum 3 years experience in hospitals
Requirements for nurses in kinesiterapy: degree licence
Continuing Education and Post Graduate Education: postuniversitaries
Statistical datas:
Number of kinesitherapists/ number of inhabitants;1/20 000
Number of kinesitherapists/ number of pacients in hospitals 1/200
Astept sa eliminati din site urmatoarea fraza:
“Poate este necesar să aducem în discuţie şi faptul că aceeaşi profesiune a apărut şi în domeniul medical, denumită pleonastic Fiziokinetoterapie…”
Sau sa scriu si eu aici cum se numeste un kineto care face electro!? Se numeste tot kineto doar ca in Romania practica si electro… oare legal? Oare dupa criteriile WCPT privind formarea universitara a fizioterapeutului? Sau un profesor cfm care lucreaza pe neurologie, dar fara sa fi studiat patologia neurologica la scoala,… ce sa mai vorbim de ortopedie, fiziopatologie, semiologie, pediatrie, neurochirurgie…
Ati fost mai cuminti in ultimul timp, dar observ ca barfa face parte din exercitiile voastre zilnice de educatie…
Nu aveti liniste daca nu aruncati cu gunoi in absolventii de la medicina?
Poate ii iubiti doar pe cei care va frecventeaza cursurile la master… cata ipocrizie!
Sorin Marius Pop
Nu găsesc nimic jignitor în fraza respectivă, poate trebuie să văd contextul în care s-a scris. Eventual să-mi daţi un link unde aţi citit pe acest blog, la search n-am găsit nimic. Vă mai repet, acest site nu tolerează conflictele şi văd că tot dumneavoastră atacaţi în comentarii. Nu discutăm ce e legal şi ilegal la noi. Cine aruncă cu gunoi în absolvenţii de medicină aici? Mai contează unde termini facultatea atâta timp cât în mijlocul acţiunii noastre (indiferent dacă e kineto sau fiziokineto) se află pacientul? Dumneavoastră credeţi că fiziopatologia studiată la medicină e altfel de cea de la educaţie fizică şi sport, specializarea kinetoterapie? Oare numele instituţiilor face diferenţa între noi?
Fraza este in articolul comentat…
Dupa ce iti permiti sa publici cuvinte obraznice (poate nu au fost ale tale, dar ale colegilor tai) fara a fi informat despre specializarea FKT si echivalentul acesteia in UE, ai tupeul sa sustii ca as fi eu care ataca…
(Daca mai ai dubii si nu stii exact cine a inceput, te rog sa compari datele la care a fost publicata fraza si cea la care am scris eu… ajuta cu ceva? Ok. Este foarte simplu).
Daca “mai conteaza unde temini facultatea?” Din punctul meu de vedere conteaza. Acesta este primul criteriu, apoi despre materiile studiate la medicina… nu se pune problema daca sunt diferite de cele de la sport; intrebarea este daca se studiaza aceste materii la voi (cursuri si stagii de ortopedie, neurologie, semiologie, cardiologie, interne, si alte materii fara de care nu poti intelege problema pacientului – nu ai cum decat imitand).
Referitor la diferente… materii… as dori sa te intreb cate stagii ai facut la Spitalul Judetean? Dar la Spitalul de pediatrie? Dar pe sectiile de Cardiologie, Ortopdie?
Ei vezi,… astea sunt diferentele intre stagiile de la FMF si stagiile in centrele SPA.
Ok, ma opresc aici cu comentariile, dar voi verifica fraza pe care te-am rugat sa o elimini.
Multumesc!
Sorin Marius Pop
Da. Am găsit fraza, este dintr-un comentariu al domnului conf.univ.dr. Pasztai şi mă repet, nu mi se pare că ar insulta fiziokinetoterapeuţii. Altădată să fiţi mai atent înainte de a mă acuza cum că aş publica cuvinte obraznice. Îmi permit foarte multe pe blogul meu, dacă vă deranjează nu mai citiţi şi nu mai intraţi. Cuvântul “pleonastic” nu cred că ofensează categoria de fiziokineto, dacă citiţi literatura de specialitate din străinătate o să vă daţi seama că din punct de vedere al înţelesului “kineto-”, “fizio-” sunt aproape sinonime din perspectiva recuperării medicale. Legat de cine ce a studiat, vă felicit pentru stagiile la Spitalul Judeţean, nu ştiu cu ce v-a ajutat, poate v-aţi îmbogăţit cultura cunoştinţelor medicale, dar despre recuperare nu ştiu cât aţi putut discuta. Colegi de ai dumneavoastră care au terminat 5 ani îmi povesteau că făceau medicină pură, nimic despre recuperare sau kinetoterapie. Apropo câţi fiziokinetoterapeuţi sau kinetoterapeuţi lucrează pe secţia de chirurgie abdominală la Spitalul Judeţean? Doar aşa de curiozitate dacă tot ne spuneţi ce stagii aţi făcut (vă spun eu, acolo niciunul). E mare lucuru e să faci stagii clinice în unităţi în care nu se abordează recuperarea mai deloc şi niciodată. Nu ştiu la ce centre spa vă referiţi, dacă consideraţi că Spitalul Clinic De Recuperare Medicală Băile Felix este un astfel de centru înseamnă că aveţi percepţii greşite. Pe de altă parte, deosebirea între kineto şi fiziokineto în percepţia angajatorilor (a statului, spre exemplu) este acelaşi. Adică nu prea au nevoie nici de unii, nici de alţii. Dacă găseşti un kineto sau fiziokineto la un spital oarecare de stat, e mare lucru. Şi asta o spun colegii noştri din alte domenii. În rest, stagiile noastre se axau pe recuperare pură. Iar acele materii se studiează, aici întrăm în zona calităţii învăţământului din România… E greu să acceptaţi că sunt kinetoterapeuţi foarte bine pregătiţi care surclasează în orice moment un fiziokineto şi invers este valabil, cu siguranţă.
Dacă mai aveţi ceva pozitiv de povestit vă aştept, dacă nu, numai bine şi mult succes. Şi voi şterge fraza ca să vă demonstrez că aici noi nu ne duşmănim.
Cu plăcere.
Apreciez ca ai sters fraza.
Multumesc!
Nu am nimic cu acest site, ci cu modul prin care anumite persoane reusesc sa deterioreze imaginea unei profesii reglementate in UE dupa Legi foarte clare. Acest mod de lucru este practicat pe mai multe site-uri din Romania. Persoanele despre care scriu au reusit sa convinga parlamentari din Comisii importante, ca Facultatea de Medicina nu poate pregati specialisti pentru Fizioterapie si Recuperare Medicala… Deci aceasta Recuperare Medicala (Reabilitare) nu poate fi studiata in domeniul medical…
“Grupul de barfa” a inceput sa blameze profesia noastra inca din 2004… deci cu muuuult inainte sa scriu comentarii pe acest site.
Problema este ca acele comisii care sunt vizitate periodic de catre barfitori cu scopul de a blama o profesie “incomoda”, sunt formate din membri extrem de pregatiti in domeniul medical: padurari, dujbisti, macelari… ei decid organizarea profesiilor sanitare din Romania.
Am mai spus de zeci de ori si repet, interventiile mele au inceput in 2008, iar daca raspund acestor barfe vechi si ieftine cu un ton mai aspru, nu inseamna ca a revenit Jack Spintecatorul; atacurile au inceput inainte sa aflu despre acordurile barfitorilor cu padurarii din Comisiile Parlamentare.
Nu stiu cati terapeuti lucreaza pe sectia de chirurgie in Judetean,… stiu doar ca pe anumite sectii (nu ma refer doar la Judetean), lucreaza “terapeuti” care trateaza pacientii prin telefon… prin intermediul unor energii cu care reusesc sa impresioneze pacientii mai mult datorita unor capacitati paranormale si anume – fixarea unui fier de calcat pe piept,… o lingura pe nas… etc.
In alte spitale din Oradea lucreaza “terapeuti” cu prtactica dobandita la CFR… nu la spitalul CFR ci printre vagoane.
Deci, acei FKT care au studiat medicina pura (dupa descrierea ta) adica si medicina de reabilitare pe langa Fizioterapie si alte competente, nu isi gasesc un loc de munca printre iluzionisti si tomnitori de oase made in Vanatori.
Este adevarat, scrii ce vrei pe site-ul personal… dar vreau sa te intreb ceva: voi chiar credeti ce scrieti, sau doar ii citati pe autorii primelor demersuri impotriva FKT?
Din partea mea, dupa ce a fost stearsa fraza – doar ganduri de pace.
Sorin Marius Pop
Alte noutati , poate unii nu au apucat sa citeasca inca !!
conf Univ Dr . Zoltan Pasztay
Indrumator de an , anului I master
Întrebări legate de statutul de student în Romania
Pe situl Ministerului Învăţamântului şi Educaţiei sunt câteva întrebări frecvente legate statutul de student din România. Am selectat câteva dintre ele pentru care, studenţi fiind, ar trebui să le ştiţi răspunsul.
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE FRECVENTE
1. Ce este Procesul Bologna?
Procesul de la Bologna este un proces de compatibilizare a sistemelor de învăţământ superior din tările europene. Declaraţia de la Bologna (1999), semnată de miniştri ai educaţiei din ţările europene, între care şi România, prevede crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, până în anul 2010.
Declaraţia de la Bologna (1999) este susţinută şi promovată de Asociaţia Universităţilor Europene, de celelalte asociaţii continentale sau regionale de universităţi din Europa, de organismele europene.
Pentru asigurarea cooperării şi armonizării studiilor universitare efectuate în diferite ţări europene, inclusiv recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor, au fost stabilite o serie de obiective generale, de repere comune:
- asigurarea calitatii ;
- adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri ;
- promovarea mobilitatii studentilor, a personalului academic şi administrativ ;
- implementarea sistemului de credite ;
- recunoasterea diplomelor: adoptarea unui sistem de diplome comparabile şi bine definite ;
- promovarea dimensiunii europene în învatamântul superior.
2. Ce înseamnă reforma învăţământului superior românesc?
Reforma în învăţământul superior românesc se concentrează, în special, pe transpunerea în practică a obiectivelor formulate prin Declaraţia de la Bologna privind crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, precum şi pe aplicarea Convenţiei de la Lisabona (propusă în comun de către UNESCO şi Consiliul Europei în 2000) privind recunoaşterea europeană a calificărilor.
Premisele acestei schimbări sunt date de Legea nr. 288/ 2004 privind organizarea studiilor universitare şi de Hotărârea de Guvern nr. 88/ 2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă.
În cadrul Procesului Bologna, sistemul de învăţământ superior din România trece prin transformări majore, începând din anul universitar 2005-2006:
Principalele obiective ale reformei vizează:
descentralizarea şi acordarea unei autonomii sporite universităţilor, asigurând în acelaşi timp coerenţa de ansamblu a sistemului de învăţământ superior şi funcţionarea acestuia într-un mod perfect articulat;
creşterea răspunderii publice pentru oferta educaţională şi adaptarea acesteia atât la evoluţiile din domeniul cunoaşterii, cât şi la cerinţele în schimbare ale societăţii;
armonizarea europeană a învăţământului superior românesc prin:
- promovarea cooperării europene în domeniul asigurării calităţii educaţiei;
- transparenţa şi comparabilitatea studiilor absolvite în universităţile româneşti, în raport cu cele oferite de statele membre ale Uniunii Europene;
- introducerea unui sistem bazat pe două cicluri principale (licenţă/ bachelor + masterate şi doctorat);
- generalizarea aplicării Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS);
- adoptarea de măsuri pentru facilitarea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice universitare.
3. Care sunt domeniile pentru studii universitare de licenţă?
Hotărârea de Guvern nr. 88/10 februarie 2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă cuprinde domeniile pentru studii universitare de licenţă, ca şi a specializărilor reglementate sectorial în Uniunea Europeană. Pentru fiecare dintre ele, se precizează numărul de credite de studiu transferabile.
4. Care este diferenţa dintre domeniu de studiu şi specializare?
Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate. Domeniul cuprinde una sau mai multe specializări universitare, care sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi competenţele definitorii pentru un domeniu de studiu.
Începând cu anul universitar 2005-2006, admiterea se organizează pe domenii de studiu de licenţă. Opţiunea pentru specializări se realizează de către candidaţi după admitere, în mod liber şi în cunoştinţă de cauză, întrucât ea se poate realiza după parcurgerea a cel puţin două semestre de pregătire generală, cu discipline din trunchiul comun, timp necesar pentru a cunoaşte specificul diferitelor specializări şi pentru a face o alegere bine întemeiată. Pentru a sprijini studenţii în alegerea propriului traseu al formării universitare, universităţile pun la dispoziţia candidaţilor admişi în 2005, în mod gratuit, un ghid de studii şi înfiinţează centre de consiliere şi orientare în carieră.
Fiecărui absolvent de studii universitare de licenţă i se eliberează diploma de licenţă pe domeniul de studiu, precum şi un supliment la diplomă al cărui conţinut este în conformitate cu normele europene şi în care se va menţiona specializarea. Drepturile conferite de diploma de licenţă sunt aceleaşi pentru 180-240 credite de studiu acumulate.
5. Ce înseamnă şi cum funcţionează la noi Sistemul European de Credite Transferabile (European Credit Transfer System – ECTS)?
Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) are un rol important în evidenţa rezultatelor profesionale ale studenţilor, în recunoaşterea studiilor efectuate în altă instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate. Sistemul asigură transferabilitatea creditelor de studii între facultăţile aceleiaşi instituţii de învăţământ superior şi între universităţi, facilitează mobilitatea studenţilor între universităţile româneşti şi între acestea şi cele europene.
Pentru a promova o anumită disciplină, studentul obţine nu numai o notă, ci şi un număr de credite de studiu. Creditele de studiu reflectă cantitatea de muncă (workload) pe care o solicită pregătirea studentului pentru a promova o anumită disciplină. Cantitatea de muncă vizează nu doar orele de prezenţă fizică la cursuri, seminarii, laboratoare, ci şi orele de studiu individual, elaborarea de lucrări, cercetarea, activitatea de proiectare şi stagiile de practică.
Conform Sistemului European de Credite Transferabile, 60 de credite reprezintă, de regulă, echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă specifică unui an universitar.
Obţinerea de credite peste numărul normal alocat este posibilă prin frecventarea şi promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de învăţământ al fiecărui an/semestru de studii universitare. Există posibilitatea de a se obţine credite şi pentru activităţi formative complementare planurilor de învăţământ, cum sunt cursurile de vară sau cursuri realizate în parteneriat între universitate şi agenţii economici.
6. Ce este Suplimentul la Diplomă?
Suplimentul la Diplomă este un document care se va elibera de instituţiile de învăţământ superior, în mod obligatoriu şi gratuit, o dată cu diploma de studii univesitare de licenţă, respectiv, de masterat, începând cu absolvenţii anului universitar 2005-2006.
Spre deosebire de Foaia matricolă, Suplimentul la Diplomă, este redactat bilingv (în limba română şi în limba engleză) şi are un conţinut complex, în conformitate cu normele europene. Cele opt secţiuni ale documentului oferă o descriere standardizată a studiilor universitare absolvite şi a rezultatelor obţinute de către titularul diplomei, ceea ce facilitează aprecierea corectă a calităţii şi a nivelului pregătirii titularului. Documentul sprijină titularul în continuarea studiilor, precum şi la angajare în ţară sau în străinătate.
Suplimentul la Diplomă asigură transparenţa sistemului de formare universitară iniţială din România şi facilitează comparabilitatea internaţională a titlurilor, diplomelor şi certificatelor obtenabile în învăţământul superior românesc.
7. Ce avantaje am cu sistemul de studii licenţă+masterat?
Începând cu anul universitar 2005-2006, admiterea se organizează pe domenii de studiu de licenţă, care pot cuprinde una, două sau mai multe specializări. Domeniile de licenţă conferă absolventului cu diplomă de licenţă cunoştinţe şi competenţe suficient de largi, astfel încât să beneficieze de multiple oportunităţi pe piaţa muncii.
Absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă (de regulă, 180-240 de credite de studiu acumulate) îşi pot exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
Studiile universitare de masterat (de regulă, 120 de credite) asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică şi constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât al studiilor de licenţă asigură obţinerea de competenţe complementare.
8. Cât de necesară este continuarea studiilor universitare de licenţă cu un masterat?
Formarea universitară iniţială (de nivel licenţă) are ca principală finalitate angajarea pe piaţa muncii în activităţi de execuţie care presupun calificare de nivel superior. Continuarea studiilor universitare de licenţă cu un masterat este necesară, deoarece studiile universitare de masterat sporesc competenţele absolvenţilor, prin specializare sau aprofundare, astfel că se pot angaja în activităţi de concepţie – creativitate, în funcţii de analiză-diagnoză şi de decizie. Pe de altă parte, masteratul deschide calea spre doctorat pentru cei mai performanţi studenţi.
Prin diversitatea programelor de masterat oferite de universităţi, prin posibilitatea accesării lor în diferite momente ale carierei profesionale, prin liberalizarea accesului la programele de formare postlicenţă se asigură formarea continuă, pe tot parcursul vieţii, şi posibilitatea conversiei profesionale potrivit cerinţelor pieţei.
9. În ce măsură mobilitatea studenţilor va fi favorizată de noul sistem? Voi putea trece de la o universitate la alta?
Mobilitatea studenţilor, efectuarea de studii în universităţi din străinătate este asigurată de programele Erasmus, Leonardo de Vinci, precum şi de alte convenţii inter-universitare.
În plus faţă de aceste programe, noul sistem favorizează mobilitatea studenţilor între facultăţi şi universităţi din ţară şi din străinătate, prin:
- descrierea studiilor în credite transferabile;
- transparenţa studiilor absolvite şi a diplomelor obţinute.
Universităţile au obligaţia să precizeze pentru studenţi şi pentru cadre didactice regulile în temeiul cărora permit transferul de credite obţinute prin promovarea unei/a unor discipline la alte facultăţi/universităţi, chiar dacă aceasta/acestea figurează în programul de predare al propriei facultăţi. Astfel că studentul va putea frecventa un anumit curs cu cel mai bun profesor, iar promovarea respectivului curs să i se recunoască la facultatea unde este înscris.
10. Cum se corelează sistemul de învăţământ superior din România cu sistemele europene?
Corelarea (compatibilizarea sistemului de învăţământ superior din România cu sistemele europene) se va realiza prin reformarea planurilor de învăţământ, prin asigurarea calităţii programelor şi a activităţilor educaţionale, prin aplicarea generalizată, în toate instituţiile româneşti de învăţământ superior, a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), prin eliberarea gratuit şi obligatoriu, pentru fiecare absolvent, a Suplimentului la Diplomă, al cărui conţinut este în conformitate cu normele europene şi prin programele de studii integrate, oferite de dou? sau de mai multe universităţi, care conduc la obţinerea de diplome comune.
Buna.Ma numesc Elena,sunt studenta anul 1 la kinetoterapie in Craiova si am de facut niste referate si nu gasesc temele pe net,daca ma poate ajuta cineva.ms frumos!!!
Elena
Pentru referat , cadrul didactic de la catedra trebuie sa-ti indice , domeniul ( metodologia cercetarii, kinetoterapie in neurologie, anatomie functionala, biomecanica , etc ) tema , iar Tu sa alegi un titlu , dupa care vei cauta pe net biblografie sau alte surse, materiale, informatii in lb. romana , engleza etc , si vei finaliza referatul .
Nu te sfatuiesc sa copiez referate gata facute( de ce ??) 75 % sunt facute de mantuiala si cu ft multe greseli !! DE ce ?? pentru ca nu vei invata astfel nimic , Va fii bun doar sa faci referatul si pote economie de timp !! dar spre sfarsitul anilor vei simtii gaura negra in cunostiinte ( pentru ca prin referate se invata si se invata cum sa-ti dezvolti competenta si gandirea creatoare si sa-ti largesti aria preocuparilor in kinetoterapie ) Treptat prin aceasta munca vei ajunge sa faci teze , articole la reviste si sa te apuci de masterat si doctorat !
Toate cele bune , poate Nu te superi pentru un astfel de sfat la inceput de drum , ca marea majoritate a studentilor .
ZP
Ciao Elena,
Dacă ne ziceai despre ce referate şi teme e vorba, poate te direcţionam spre o sursă de inspiraţie, care sigur se află pe internet (şi în biblioteci off-line). Iată:
http://www.scribd.com/
Numai bine şi succes.
LISTA REFERATE PROPUSE
1.Anatomia dezvoltarii; caracteristici in diferite perioade ontogenetice
2.Structuri anatomice implicate in miscare – oasele – consideratii clinico-functionale
3.Structuri anatomice implicate in miscare – articulatiile – consideratii clinico-functionale
4.Structuri anatomice implicate in miscare – muschii– consideratii clinico-functionale
5.Introducere in studiul sistemului nervos: neuroni, sinapse, mediatori chimici, receptori nervosi; consideratii clinico-functionale
6.Sistem nervos periferic: nervi spinali, plexuri nervoase; consideratii clinico-functionale.
7.Sistem nervos periferic: nervi cranieni
8.Sistem nervos central: maduva spinarii.; consideratii clinico-functionale
9.Trunchiul cerebral; cerebelul.
10.Diencefalul; sistemul limbic.
11.Scoarta cerebrala.
12.Anatomia functionala a trunchiului
13.Anatomia functionala a membrului superior
14.Anatomia functionala a membrului inferior
15.Analiza anatomo-functionala a mersului: patologia mersului
16.Analiza anatomo-functionala a alergarii; tipuri de alergare
acestea st temele.multumesc frumos pt ajutor.o zi buna.
imi trebuie un referatul din temele acestea dpa care eu o trebuie sa il prezint in power point,dar nu gasesc referat.multumesc frumos inca o data!!!!
Referatul la Ortotrauma sportiva , poate fii adus in ziua examenului .
Continutul NU este neaparat cazul gimnastei Izbasa . Poate fii orice traumatis la nivelul aparatului locomotor mai putin coloana vertebrala care se incadreaza la neurologie din punct de vedere traumatic !
Cerintele intocmirii unui referat trebuie sa le stiti dupa 3 ani de facultate !
Adica este ca si o lucrare de licenta scurtata aproximativ se deruleaza asa ( introducere , fundamentare teoretica a diagnosticului, partea practica cu material metoda studiul de caz , evaluarea pacientului , cu fixarea obiectivele generale si specifice de recuperare, mijloacele kineto si complementare sau ajutatoare , protocol program tratament , indicatii contraindicatii, rezultatele si discutarea lor , concluzii , si bibliografia . ( cu si fara poze sau imagistica etc) . In total 4-6 pg
De multe ori discutam de altceva si nu suntem in stare sa concepem un referat ca lumea !
ZP
INFORMARE MASTERANZI !!!!
Bruxelles, 8.7.2005
SEC (2005) 957
DOCUMENT DE LUCRU AL COMISIEI EUROPENE
UN POSIBIL CADRU EUROPEAN AL CALIFIC”RILOR ÎN PERSPECTIVA
ÎNV”%”RII PE PARCURSUL ÎNTREGII VIE%I
Spicuiri ( exemple ce va intereseaza poate ??) referitoare la nivelul de cunostiinte, competenta , calificare , !
BAZA CONCEPTUAL” PENTRU EQF
Elaborarea _i implementarea cu succes a EQF presupune acordul privind semnifica_ia unor
termeni cheie. Urm_toarele defini_ii pentru înv__are _i rezultatele înv___rii, competen_e, calific_ri
_i cadru (cadre) sunt bazate pe activitatea OECD, CEDEFOP _i a altor organiza_ii interna_ionale
_i preiau rezultatele ob_inute în procesele Bologna _i Copenhaga. Conceptele au fost adaptate
scopului specific de a elabora un meta-cadru european al calific_rilor. O serie de alte concepte
relevante sunt definite în Anexa 5.
3.1 Înv@:area pe parcursul întregii vie:i 7i rezultatele înv@:@rii
Obiectivul cheie al EQF (vezi de asemenea capitolul 4) este de a sprijini înv__area pe parcursul
întregii vie_i _i de a se asigura c_ rezultatele înv___rii sunt valorificate _i utilizate în mod
corespunz_tor. CEDEFOP propune urm_toarea defini_ie pentru înv__are:
Înv__area este un proces cumulativ prin care o persoan_ asimileaz_ gradual no_iuni din ce în ce
mai complexe _i abstracte (concepte, categorii _i tipuri de comportament sau modele) _i/sau
6 Comunicatul Maastricht precizeaz_ c_: Acesta va asigura transparen_a _i mobilitatea în interiorul sistemelor de
educa_ie _i formare profesional_, va asigura o referin__ pentru validarea competen_elor dobândite în contexte de
înv__are informal_ _i va sprijini func_ionarea efectiv_ a pie_elor de munc_ europene, na_ionale _i sectoriale. Cadrul
trebuie s_ se sprijine pe un set de niveluri comune de referin__. Acesta trebuie s_ se sprijine pe instrumente adoptate
la nivel european _i mai ales pe mecanisme pentru asigurarea calit__ii în scopul cre_rii încrederii reciproce. Cadrul
trebuie s_ faciliteze la nivel european dezvoltarea voluntar_ a educa_iei _i form_rii profesionale bazate pe
competen_e profesionale. Acest demers va permite sectoarelor s_ abordeze noile provoc_ri ale sistemelor de educa_ie
_i formare profesional_ determinate de procesul de interna_ionalizare a comer_ului _i tehnologiei. 7 „The European Higher Education Area – Achieving the goals”. Comunicatul conferin_ei mini_trilor europeni
pentru înv___mânt superior, Bergen, 19-20 mai 2005
12
dobânde_te deprinderi _i competen_e generale. Acest proces se desf__oar_ în context informal,
de exemplu prin activit__i recreative, precum _i în contexte de înv__are formal_ care includ _i
locul de munc_.
Termenul de rezultat al înv___rii este un element esen_ial în eforturile realizate la nivel na_ional,
regional _i sectorial în vederea revizuirii sistemelor de educa_ie _i formare. Spre exemplu în
formarea profesional_ un num_r de __ri europene au introdus sisteme de performan__ bazate pe
rezultatele înv___rii. Aceea_i tendin__ poate fi reg_sit_ _i în înv___mântul superior unde
rezultatele înv___rii sunt considerate elemente esen_iale în reformele în curs de desf__urare. În
cele din urm_, multe din eforturile întreprinse pentru dezvoltarea _i stabilirea calific_rilor
sectoriale (_i a cadrelor de calific_ri) utilizeaz_ rezultatele înv___rii ca elemente de construc_ie a
calific_rilor. În acest context, se folose_te urm_toarea defini_ie8:
Setul de cuno_tin_e, deprinderi _i/sau competen_e pe care o persoan_ le-a dobândit sau este
capabil s_ le demonstreze dup_ finalizarea procesului de înv__are. Rezultatele înv___rii sunt
declara_iile privitoare la ceea ce se a_teapt_ ca o persoan_ s_ _tie, s_ în_eleag_ _i/sau s_ fie
capabil_ s_ fac_ la sfâr_itul unei perioade de studiu.
Rezultatele înv___rii pot fi formulate în mai multe scopuri; în leg_tur_ cu unit__i, module _i
programe de studiu. Acestea pot fi mai departe folosite de autorit__ile na_ionale pentru definirea
complet_ a unei calific_ri – câteodat_ structurat_ în interiorul sau în leg_tur_ cu cadre _i sisteme
de calific_ri. Organismele interna_ionale pot utiliza rezultatele înv___rii în scopul asigur_rii
transparen_ei, comparabilit__ii, transferului _i recunoa_terii de credite.
3.2 Competen:@9
Pe baza literaturii de specialitate publicat_ în Fran_a, Marea Britanie, Germania _i Statele Unite
ale Americii, propunem urm_toarea defini_ie.
Competen_a include: i) competen_e cognitive care vizeaz_ utilizarea teoriei _i a conceptelor,
precum _i a capacit__ilor de cunoa_tere dobândite tacit _i informal prin experien__; ii)
competen_e func_ionale (deprinderi sau capacit__i de utilizare a cuno_tin_elor într-o situa_ie de
munc_ dat_), acele sarcini pe care o persoan_ trebuie s_ fie capabil_ s_ le fac_ atunci când
ac_ioneaz_ într-un anumit domeniu de activitate, context de înv__are sau activitate social_; iii)
competen_e personale care vizeaz_ capacitatea adopt_rii unei atitudini _i/sau comportament
adecvat într-o situa_ie particular_; iv) competen_e etice care presupun demonstrarea anumitor
valori personale _i profesionale.
8 Aceast_ defini_ie este bazat_ pe elemente propuse de CEDEFOP (2004) _i grupul de lucru Bologna privitoare la
cadrul calific_rilor, februarie 2005, p.39
9 Defini_iile calific_rilor _i competen_elor furnizate în aceast_ not_ sunt compatibile cu cele aprobate de partenerii
sociali europeni în 2001: Competen_ele sunt cuno_tin_e, deprinderi _i capacit__i de utilizare a cuno_tin_elor într-o
situa_ie de munc_ dat_; Calific_rile sunt o expresie formal_ a deprinderilor tehnice _i profesionale ale angaja_ilor.
Acestea sunt recunoscute la nivel na_ional _i sectorial.
* Nota CNDIPT: versiunea în limba francez_ opereaz_ cu conceptul „certification”.
13
Conceptul este astfel utilizat într-o manier_ integratoare, ca expresie a abilit__ilor unei persoane
de a combina – în mod autonom, tacit sau explicit, într-un anumit context, diferite capacit__i de
cunoa_tere _i deprinderi anterior dobândite. Aspectul „autonomiei” este vital pentru concept
deoarece acesta furnizeaz_ o baz_ pentru distingerea diferen_elor între nivelurile de competen__.
Dobândirea unui anumit nivel de competen__ poate fi perceput_ ca fiind capacitatea unei
persoane de a utiliza _i combina capacit__ile de cunoa_tere, deprinderile _i competen_ele generale
în acord cu diversele cerin_e specifice unui anumit context, situa_ii sau probleme. Cu alte cuvinte,
capacitatea individului de a face fa__ schimb_rii, situa_iilor complexe _i neprev_zute determin_
nivelul s_u de competen__. Aceast_ semnifica_ie a competen_elor se va reflecta în nivelurile de
referin__ descrise în acest document în care se va face distinc_ia între cuno_tin_e (care vizeaz_
elementul (i) din defini_ia anterioar_), deprinderi (care vizeaz_ elementul (ii) din aceea_i defini_ie)
_i competen_e generale (care vizeaz_ elementele (iii) _i (iv) din defini_ia anterioar_).
3.3 Calific@ri*
Termenul calificare este crucial pentru EQF _i trebuie definit într-o manier_ care s_ coroboreze
cât mai multe dintre semnifica_iile comune existente. Utilizând abord_rile OECD, propunem
urm_toarea defini_ie:
O calificare este dobândit_ atunci când un organism abilitat constat_ c_ nivelul de înv__are la
care a ajuns o persoan_ a atins un anumit standard al capacit__ilor de cunoa_tere, deprinderilor _i
competen_elor generale. Standardul rezultatelor înv___rii este confirmat prin intermediul unui
proces de evaluare sau prin finalizarea cu succes a unui program de studiu. Înv__area _i evaluarea
în vederea ob_inerii unei calific_ri se poate realiza printr-un program de studiu _i/sau prin
experien_a la locul de munc_. O calificare confer_ recunoa_terea oficial_ a valorii rezultatelor
înv___rii pentru pia_a muncii, precum _i pentru educa_ia _i formarea profesional_ continu_. O
calificare confer_ un drept legal de a practica o ocupa_ie/meserie/profesie.
Acordarea calific_rilor se bazeaz_ esen_ialmente pe autoritatea institu_iilor emitente din cadrul
sistemului na_ional de educa_ie _i formare profesional_. Se poate observa din ce în ce mai mult,
îns_, c_ institu_ii _i asocia_ii, altele decât autorit__ilor responsabile cu politicile pentru calific_ri
na_ionale, cer dreptul de a valida/recunoa_te rezultatele înv___rii. EQF trebuie s_ ia în considerare
aceast_ tendin__ pentru a facilita corelarea cadrelor _i sistemelor de calific_ri na_ionale _i
sectoriale.
3.4 Cadrul calific@rilor
Cadrele calific_rilor opera_ionale la nivel na_ional, regional sau sectorial pot avea multe forme,
motiv pentru care _i acest termen este necesar s_ fie definit _i utilizat unitar. OECD utilizeaz_
urm_toarea defini_ie:
Cadrul calific_rilor este un instrument pentru dezvoltarea _i clasificarea calific_rilor în
concordan__ cu un set de criterii specifice nivelurilor de înv__are dobândite. Acest set de criterii
poate fi implicit în în_i_i descriptorii calific_rilor sau poate fi explicit sub forma unui set de
descriptori de nivel. Cadrul calific_rilor poate cuprinde toate rezultatele înv___rii _i rutele de
înv__are sau se poate limita la un anumit sector educa_ional, cum ar fi de exemplu educa_ie
ini_ial_, educa_ia adul_ilor _i formarea profesional_ sau la un anumit domeniu ocupa_ional. Unele
cadre ale calific_rilor au o arhitectur_ mai complex_ _i o structur_ mai închis_ decât altele; unele
au o baz_ legal_, iar altele sunt rezultatul consensului partenerilor sociali. Toate cadrele
calific_rilor îns_ creeaz_ premizele pentru îmbun_t__irea calit__ii, accesibilit__ii, a leg_turilor _i
recunoa_terii calific_rilor pe pia_a muncii, într-o _ar_ _i la nivel interna_ional.
3.5 Meta-cadru
Studiati mai departe , merita sa deschideti un pic viziunea despre
INFORMARE MASTERANZI !!!!
Bruxelles, 8.7.2005
SEC (2005) 957
DOCUMENT DE LUCRU AL COMISIEI EUROPENE
UN POSIBIL CADRU EUROPEAN AL CALIFIC”RILOR ÎN PERSPECTIVA
ÎNV”%”RII PE PARCURSUL ÎNTREGII VIE%I
Spicuiri ( exemple ce va intereseaza poate ??) referitoare la nivelul de cunostiinte, competenta , calificare , !
BAZA CONCEPTUAL” PENTRU EQF
Elaborarea _i implementarea cu succes a EQF presupune acordul privind semnifica_ia unor
termeni cheie. Urm_toarele defini_ii pentru înv__are _i rezultatele înv___rii, competen_e, calific_ri
_i cadru (cadre) sunt bazate pe activitatea OECD, CEDEFOP _i a altor organiza_ii interna_ionale
_i preiau rezultatele ob_inute în procesele Bologna _i Copenhaga. Conceptele au fost adaptate
scopului specific de a elabora un meta-cadru european al calific_rilor. O serie de alte concepte
relevante sunt definite în Anexa 5.
3.1 Înv@:area pe parcursul întregii vie:i 7i rezultatele înv@:@rii
Obiectivul cheie al EQF (vezi de asemenea capitolul 4) este de a sprijini înv__area pe parcursul
întregii vie_i _i de a se asigura c_ rezultatele înv___rii sunt valorificate _i utilizate în mod
corespunz_tor. CEDEFOP propune urm_toarea defini_ie pentru înv__are:
Înv__area este un proces cumulativ prin care o persoan_ asimileaz_ gradual no_iuni din ce în ce
mai complexe _i abstracte (concepte, categorii _i tipuri de comportament sau modele) _i/sau
6 Comunicatul Maastricht precizeaz_ c_: Acesta va asigura transparen_a _i mobilitatea în interiorul sistemelor de
educa_ie _i formare profesional_, va asigura o referin__ pentru validarea competen_elor dobândite în contexte de
înv__are informal_ _i va sprijini func_ionarea efectiv_ a pie_elor de munc_ europene, na_ionale _i sectoriale. Cadrul
trebuie s_ se sprijine pe un set de niveluri comune de referin__. Acesta trebuie s_ se sprijine pe instrumente adoptate
la nivel european _i mai ales pe mecanisme pentru asigurarea calit__ii în scopul cre_rii încrederii reciproce. Cadrul
trebuie s_ faciliteze la nivel european dezvoltarea voluntar_ a educa_iei _i form_rii profesionale bazate pe
competen_e profesionale. Acest demers va permite sectoarelor s_ abordeze noile provoc_ri ale sistemelor de educa_ie
_i formare profesional_ determinate de procesul de interna_ionalizare a comer_ului _i tehnologiei. 7 „The European Higher Education Area – Achieving the goals”. Comunicatul conferin_ei mini_trilor europeni
pentru înv___mânt superior, Bergen, 19-20 mai 2005
12
dobânde_te deprinderi _i competen_e generale. Acest proces se desf__oar_ în context informal,
de exemplu prin activit__i recreative, precum _i în contexte de înv__are formal_ care includ _i
locul de munc_.
Termenul de rezultat al înv___rii este un element esen_ial în eforturile realizate la nivel na_ional,
regional _i sectorial în vederea revizuirii sistemelor de educa_ie _i formare. Spre exemplu în
formarea profesional_ un num_r de __ri europene au introdus sisteme de performan__ bazate pe
rezultatele înv___rii. Aceea_i tendin__ poate fi reg_sit_ _i în înv___mântul superior unde
rezultatele înv___rii sunt considerate elemente esen_iale în reformele în curs de desf__urare. În
cele din urm_, multe din eforturile întreprinse pentru dezvoltarea _i stabilirea calific_rilor
sectoriale (_i a cadrelor de calific_ri) utilizeaz_ rezultatele înv___rii ca elemente de construc_ie a
calific_rilor. În acest context, se folose_te urm_toarea defini_ie8:
Setul de cuno_tin_e, deprinderi _i/sau competen_e pe care o persoan_ le-a dobândit sau este
capabil s_ le demonstreze dup_ finalizarea procesului de înv__are. Rezultatele înv___rii sunt
declara_iile privitoare la ceea ce se a_teapt_ ca o persoan_ s_ _tie, s_ în_eleag_ _i/sau s_ fie
capabil_ s_ fac_ la sfâr_itul unei perioade de studiu.
Rezultatele înv___rii pot fi formulate în mai multe scopuri; în leg_tur_ cu unit__i, module _i
programe de studiu. Acestea pot fi mai departe folosite de autorit__ile na_ionale pentru definirea
complet_ a unei calific_ri – câteodat_ structurat_ în interiorul sau în leg_tur_ cu cadre _i sisteme
de calific_ri. Organismele interna_ionale pot utiliza rezultatele înv___rii în scopul asigur_rii
transparen_ei, comparabilit__ii, transferului _i recunoa_terii de credite.
3.2 Competen:@9
Pe baza literaturii de specialitate publicat_ în Fran_a, Marea Britanie, Germania _i Statele Unite
ale Americii, propunem urm_toarea defini_ie.
Competen_a include: i) competen_e cognitive care vizeaz_ utilizarea teoriei _i a conceptelor,
precum _i a capacit__ilor de cunoa_tere dobândite tacit _i informal prin experien__; ii)
competen_e func_ionale (deprinderi sau capacit__i de utilizare a cuno_tin_elor într-o situa_ie de
munc_ dat_), acele sarcini pe care o persoan_ trebuie s_ fie capabil_ s_ le fac_ atunci când
ac_ioneaz_ într-un anumit domeniu de activitate, context de înv__are sau activitate social_; iii)
competen_e personale care vizeaz_ capacitatea adopt_rii unei atitudini _i/sau comportament
adecvat într-o situa_ie particular_; iv) competen_e etice care presupun demonstrarea anumitor
valori personale _i profesionale.
8 Aceast_ defini_ie este bazat_ pe elemente propuse de CEDEFOP (2004) _i grupul de lucru Bologna privitoare la
cadrul calific_rilor, februarie 2005, p.39
9 Defini_iile calific_rilor _i competen_elor furnizate în aceast_ not_ sunt compatibile cu cele aprobate de partenerii
sociali europeni în 2001: Competen_ele sunt cuno_tin_e, deprinderi _i capacit__i de utilizare a cuno_tin_elor într-o
situa_ie de munc_ dat_; Calific_rile sunt o expresie formal_ a deprinderilor tehnice _i profesionale ale angaja_ilor.
Acestea sunt recunoscute la nivel na_ional _i sectorial.
* Nota CNDIPT: versiunea în limba francez_ opereaz_ cu conceptul „certification”.
13
Conceptul este astfel utilizat într-o manier_ integratoare, ca expresie a abilit__ilor unei persoane
de a combina – în mod autonom, tacit sau explicit, într-un anumit context, diferite capacit__i de
cunoa_tere _i deprinderi anterior dobândite. Aspectul „autonomiei” este vital pentru concept
deoarece acesta furnizeaz_ o baz_ pentru distingerea diferen_elor între nivelurile de competen__.
Dobândirea unui anumit nivel de competen__ poate fi perceput_ ca fiind capacitatea unei
persoane de a utiliza _i combina capacit__ile de cunoa_tere, deprinderile _i competen_ele generale
în acord cu diversele cerin_e specifice unui anumit context, situa_ii sau probleme. Cu alte cuvinte,
capacitatea individului de a face fa__ schimb_rii, situa_iilor complexe _i neprev_zute determin_
nivelul s_u de competen__. Aceast_ semnifica_ie a competen_elor se va reflecta în nivelurile de
referin__ descrise în acest document în care se va face distinc_ia între cuno_tin_e (care vizeaz_
elementul (i) din defini_ia anterioar_), deprinderi (care vizeaz_ elementul (ii) din aceea_i defini_ie)
_i competen_e generale (care vizeaz_ elementele (iii) _i (iv) din defini_ia anterioar_).
3.3 Calific@ri*
Termenul calificare este crucial pentru EQF _i trebuie definit într-o manier_ care s_ coroboreze
cât mai multe dintre semnifica_iile comune existente. Utilizând abord_rile OECD, propunem
urm_toarea defini_ie:
O calificare este dobândit_ atunci când un organism abilitat constat_ c_ nivelul de înv__are la
care a ajuns o persoan_ a atins un anumit standard al capacit__ilor de cunoa_tere, deprinderilor _i
competen_elor generale. Standardul rezultatelor înv___rii este confirmat prin intermediul unui
proces de evaluare sau prin finalizarea cu succes a unui program de studiu. Înv__area _i evaluarea
în vederea ob_inerii unei calific_ri se poate realiza printr-un program de studiu _i/sau prin
experien_a la locul de munc_. O calificare confer_ recunoa_terea oficial_ a valorii rezultatelor
înv___rii pentru pia_a muncii, precum _i pentru educa_ia _i formarea profesional_ continu_. O
calificare confer_ un drept legal de a practica o ocupa_ie/meserie/profesie.
Acordarea calific_rilor se bazeaz_ esen_ialmente pe autoritatea institu_iilor emitente din cadrul
sistemului na_ional de educa_ie _i formare profesional_. Se poate observa din ce în ce mai mult,
îns_, c_ institu_ii _i asocia_ii, altele decât autorit__ilor responsabile cu politicile pentru calific_ri
na_ionale, cer dreptul de a valida/recunoa_te rezultatele înv___rii. EQF trebuie s_ ia în considerare
aceast_ tendin__ pentru a facilita corelarea cadrelor _i sistemelor de calific_ri na_ionale _i
sectoriale.
3.4 Cadrul calific@rilor
Cadrele calific_rilor opera_ionale la nivel na_ional, regional sau sectorial pot avea multe forme,
motiv pentru care _i acest termen este necesar s_ fie definit _i utilizat unitar. OECD utilizeaz_
urm_toarea defini_ie:
Cadrul calific_rilor este un instrument pentru dezvoltarea _i clasificarea calific_rilor în
concordan__ cu un set de criterii specifice nivelurilor de înv__are dobândite. Acest set de criterii
poate fi implicit în în_i_i descriptorii calific_rilor sau poate fi explicit sub forma unui set de
descriptori de nivel. Cadrul calific_rilor poate cuprinde toate rezultatele înv___rii _i rutele de
înv__are sau se poate limita la un anumit sector educa_ional, cum ar fi de exemplu educa_ie
ini_ial_, educa_ia adul_ilor _i formarea profesional_ sau la un anumit domeniu ocupa_ional. Unele
cadre ale calific_rilor au o arhitectur_ mai complex_ _i o structur_ mai închis_ decât altele; unele
au o baz_ legal_, iar altele sunt rezultatul consensului partenerilor sociali. Toate cadrele
calific_rilor îns_ creeaz_ premizele pentru îmbun_t__irea calit__ii, accesibilit__ii, a leg_turilor _i
recunoa_terii calific_rilor pe pia_a muncii, într-o _ar_ _i la nivel interna_ional.
Va mai indic si acest titlu de ghid !! gasiti pe saitul Universitatii Oradea
Standards and Guidelines for
Quality Assurance in the European
Higher Education Area
O vacanta placuta dupa o sesiune cu rezultate bune ,
Zoltan Pasztay indrumator de an master I
Merita citit
In Europa, capacitatea de a citi se degradeaza
Constatarea conform căreia capacitatea de a citi se degradează în Europa rămâne neschimbată din 2000. Aceasta constituie „punctul negru” în cea mai mare parte a ţărilor europene. Aproape un sfert din elevii de 15 ani au performanţe mediocre la citit, potrivit unui raport al Comisiei Europene, citat de Le Monde.
Într-un raport publicat la 25 noiembrie, instituţia afirmă că „performanţele în ceea ce priveşte capacitatea de a citi s-au deteriorat în perioada 2000-2006”: procentul de elevi de 15 ani care citesc prost a urcat de la 21,3 % la 21,4 % în această perioadă, iar statele se angajaseră să reducă această cifră cu cel puţin 20% până în 2010.
În timp ce în Franţa, Spania şi Italia se înregistrează mulţi elevi cu o capacitate redusă de citit, Finlanda, Polonia şi Letonia au reuşit să reducă cu aproape o treime numărul elevilor care citesc cel mai prost. Ameliorarea rezultatelor în materie de citit face parte din cele cinci obiective de la Lisabona pentru 2010 în domeniul educării şi formării, stabilite de statele membre în 2003.
Multe din aceste obiective nu au fost încă atinse: progresele în ceea ce priveşte combaterea abandonului şcolar sunt „lente”, cu excepţia Poloniei, a Republicii Cehe şi Slovaciei, care înregistrează 5% elevi care abandonează, mult sub cei 10% prevăzuţi pentru 2010. Procentul celor în vârstă de 20-24 de ani care au absolvit liceul a înregistrat, de asemenea, „un progres limitat”.
Doar nouă ţări din 27 au atins acest obiectiv pentru 2010, cu 85% elevi care sunt în clasa terminală de liceu.
Este mai ales cazul Slovaciei, al Republicii Cehe şi Poloniei, în care nouă din zece tineri sunt la liceu, faţă de 78,5% în medie în cadrul UE. Situaţia este mai bună în unele domenii precum matematica, ştiinţe şi tehnologia: numărul de absolvenţi în aceste discipline a crescut cu 33% în opt ani.
Alte puncte pozitive ar fi: din 2000, perioada de şcolarizare s-a mărit în toate ţările, iar Comisia salută progresele înregistrate în domeniul şcolarizării timpurii şi al predării limbilor străine de la vârste mici. Engleza este acum predată curent la nivel gimnazial şi s-a lărgit evantaiul de limbi străine propuse la liceu.
Categoria: Stiri externe;Sursa: Agerpres
Moi ajutam pe acest blog studentii , cu cartile pe care promovam sa mai citeasca .
ZP
Interesant articol domnule profesor, cred că problema principală a tinerilor, inclusiv a studenţilor, rămâne cititul.
Anunt !
Programul master ramane la Spitalul Clinic Baile Felix , de la orele 8.30 cum e in orar deja stabilit !!
Am discutat cu doamna dr Farcasan Monica ( sef sectie copii Baile 1 Mai )
Concluzie ..>>> pe data de 23/ 24 april exact au externare si schim de serie a pacientilor .
Incerc sa aduc eu cazuistica, daca accepta pe sambata !?
sau vom prezenta , cateva filme de ale mele , cu afectiuni neuropediatrice , pe langa cazurile ce vom avea la Doamna Baba la spital .
Va astept cu drag
Coordonator an I master KRF
conf univ dr Zoltan Pasztay
Stie cineva cum poti ajunge sa iti faci un master in kinetoterapie in italia?… si cum e?…
Dargi studenti
Merita citit si studiat !
Bill Gates a ţinut un discurs despre cele 11 lucruri pe
care elevii nu le invata la şcoală. El a scos în evidenţă faptul că sentimentul de automulţumire şi învăţăturile “corecte” ale politicii educaţionale au creat o generaţie de copii care nu au deloc noţiunea de realitate şi despre cum aceasta realitate ii indreapta spre esec.
Regula nr. 1: Viaţa nu e dreaptă – obişnuieşte-te cu ideea!
Regula nr. 2: Lumii puţin îi pasă de stima ta de sine.
Lumea se aşteaptă să realizezi ceva ÎNAINTE de a fi mulţumit de tine însuţi.
Regula nr. 3: Nu vei câştiga 60.000$ pe an îndată ce părăseşti
băncile şcolii. Nu vei fi vicepreşedintele vreunei companii cu
telefon în maşină decât atunci când vei munci din greu pentru asta.
Regula nr. 4: Dacă crezi că profesorul tău e sever, stai să
vezi când o sa ai un şef!
Regula nr. 5: A lucra într-un fast-food nu este ceva sub demnitatea
ta. Bunicii aveau o altă denumire pentru asta: o numeau şansă.
Regula nr. 6: Dacă o dai în bară, nu e vina părinţilor tăi, aşa
că nu te mai smiorcai la greşelile tale, ci învaţă din ele.
Regula nr. 7: Înainte de a te fi născut, părinţii tăi nu erau
atât de plicticoşi ca acum. Au ajuns aşa din cauză că trebuie să-ţi
plătească cheltuielile, să-ţi spele hainele şi să te asculte pe tine
spunându-le cât de grozav te crezi. Aşa că înainte de a incepe sa salvezi jungla de paraziţii generaţiei alor tăi, încearcă să-ţi despaduchezi propriul dulap.
Regula nr. 8: Poate că şcoala ta a scăpat de învingători şi
învinşi, însă viaţa NU. În unele şcoli au abolit corigenţele şi elevul poate încerca de câte ori vrea să dea răspunsul corect la întrebare.
Asta nu seamănă cu NIMIC din viaţa reală.
Regula nr. 9: Viaţa nu se împarte în semestre. Nu ai verile
libere şi pe foarte puţini angajatori îi interesează să te ajute să “te
găseşti”. Faci asta în timpul liber.
Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viaţa reală. În realitate,
oamenii trebuie să lase distractia şi să meargă la serviciu.
Regula nr. 11: Fiţi amabili cu tocilarii. Există şansa ca in
viitor să lucraţi pentru unul dintre ei.
Poate e binevenit inainte de absolvire , dar si dupa !
Cordonatorul de an I master
Zoltan Pasztay
Aceste reguli sunt şi vor fi mereu actuale. Din păcate prea puţini oameni trăiesc în conformitate cu ele. De aceea nu sunt multe persoane valoroase atât profesional cât şi moral şi mental. De fapt aşa a fost întotdeauna, important e să apreciez şi chiar să te agăţi de oamenii deosebiţi, care te ajută să ieşi din griul societăţii.
Frumos articol. Vă mulţumim.
Anunt ptr Masteranzi An I KRF !
Programul master ramane la Spitalul Clinic Baile Felix , de la orele 8.30 cum e in orar deja stabilit !!
Incerc sa aduc trei cazuri noi pe sambata adulti si copii!?
, pe langa cazurile ce vom avea la spital .
Vom avea lectii de recapitulare ptr sesiunea de examene ( practic) si se va face si aprecierea celor care Nu au pus mana inca pe pacie la practice ( ?? %)
Va astept cu drag
Coordonator an I master KRF
conf univ dr Zoltan Pasztay
Un sfat celor care finalizeaza studiile la masterat.
Apasati un pic pe acceleratie sa finalizati , partea practica si prelucrarea datelor sa ne incadram in timp cu toate corectarile care mai urmeaza !
ZP
La momentul absolvirii, a unei noi promotii.
Inca un FINAL de AN Universitar!
Va multumsc pentru invitatie !! (chiar daca nu v-am fost profesor, doar conducator stiintific a unor LL !)
Va doresc multa sanatate , fericire si realizari in viata !
Conf Univ Dr Pasztai Zoltan
Multumesc tuturor masteranzilor,pentru prezenta , si !
la sesiunea internationala de comunicari stiintifice din 28/30 Mai 2010 de la Oradea/ Felix !!
Urmeaza sa ne revedem la o alta manifestare dar de aceasta data pe note , sesiunea de examene si finalizarea de studii
ZP
Noutati medicale / Reviste medicale
Reviste medicale
Dental Target
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Din luna noiembrie 2006 o noua revista de medicina dentara a intregit gama publicatiilor de specialitate din domeniu: DENTAL TARGET, revista ce apare de 4 ori pe an, inaintea manifestarilor expozitionale si care se distribuie gratuit, prin posta, unui numar de 3000 de cabinete stomatologice si 3000 de laboratoare de tehnica dentara. De asemenea, revista DENTAL TARGET este prezenta si disponibila in cadrul tuturor manifestarilor expozitionale de profil.
In paginile …
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Galenus
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Galenus este o publicatie dedicata tuturor profesionistilor din industria farmaceutica: specialisti, farmacisti, importatori si distribuitori. O revista conceputa sa raspunda tuturor cerintelor si nevoilor de informare ale acestui segment. Galenus este un suport de comunicare media dinamic, modern si interactiv pentru “jucatorii” din piata farmaceutica si parafarmaceutica. Frecventa este lunara; revista va fi distribuita pe baza de abonament. Galenus este o publicatie agreata de C…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Maedica
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
O noua revista de medicina clinica, MÆDICA – a Journal of Clinical Medicine (MÆDICA J Clin Med) este astazi alaturi alaturi de revistele internationale consacrate, o revista ce este acreditata CNCSIS ce urmeaya sa fie acreditata si international.
Este o revista de elita ce prezinta cele mai noi studii, cercetari, descoperiri si discutii din medicina clinica actuala si urmareste, prin inalta tinuta si bogatul continut stiintific de specialitate sa ridice c…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Pharma Business
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Pharma Business este singura revista de management din industria farmaceutica si medicala. Echipa editoriala si-a propus sa largeasca perspectiva asupra activitatii din sectorul farmaceutic si medical, prezentand progresele si tendintele medicinei moderne, interne si internationale.
Ritmul crescut al producerii de informatii, repeziciunea cu care redactorii Pharma Business afla noutatile in domeniu, au facut necesara publicarea acestora pe langa formatul tiparit, s…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Practica Farmaceutica
Autoradmin – Data adaugare11 August 2009
Revista Practica Farmaceutica este revista oficiala a Colegiului Farmacistilor din Romania , sub egida Asociatiei Nationale a Medicamentului ( ANM) şi Casei Nationale de Asigurări de Sanatate ( CNAS ). Lansata cu ocazia Conferintei Nationale de Farmacie din noiembrie 2008, este o revista de factura academica si conţine lucrari de specialitate din domeniul farmaceutic şi al specialitaţilor adiacente vizand o comunicare continuă pe teme profesionale si juridice intre farmacisti.
Revista are acoperire nationala fiind distribuita gratuit de catre Colegiul Farmacistilor din Romania direct in peste 3000 de farmacii din cele aproximativ 4500 din tara.
Raspunzand efi…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Practica Medicala
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Lansata cu ocazia Conferintei Nationale de Medicina a Familiei – 2006 sub egida Societatii Academice de Medicina a Familiei (S.A.M.F.) , Practica Medicala – Journal of Medical Practice (J Med Pract.) este o revista de factura academica, ce contine lucrari de specialitate din domeniul medicinei de familie si specialitatilor ce intra in contact cu medicina de familie, vizand o comunicare continua pe teme stiintifice, profesionale si juridice intre medici.
…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Revista Medicala Romana
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Medicala Romana apartine Societatii Nationale de Medicina de Familie – Medicina Generala.
Publisher-ul acestei reviste, Editura Medicala AMALTEA , este afiliata din 2007 celui mai mare grup editorial stiintific din lume: Elsevier.
Este o revista cu traditie, de mare tiraj, ce apare trimestrial, fiind acreditata CNCSIS si CMR; Revista Medicala Romana are un nivel ridicat de continut stiintific in domeniul medical fiind orientata spre:
- aprofundarea si dezvoltarea s…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Revista Romana de Boli Infectioase
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Romana de Boli Infectioase – Romanian Journal of Infectious Diseases (Ro J Infect Dis.) este revista oficiala a Societatii Romane de Boli Infectioase, o revista cu traditie, primul numar fiind publicat in anul 1997.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international. Ea apare cu o frecventa trimestriala.
Revista are un nivel ridicat de continut stiintific si se adreseaza in primul rand specialistilor in boli infectioase, dar si celor care stud…
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Revista Romana de Neurologie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Romana de Neurologie – Romanian Journal of Neurology ( Ro J Neurol.) este revista oficiala a Societatii de Neurologie din Romania, o revista cu traditie, primul numar fiind publicat în anul 2001.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international.
Ea apare acum cu o frecventa trimestriala.
Rezumatele sunt publicate atat in limba romana cat si in limba engleza.
Revista are un nivel ridicat de continut stiintific si se …
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Revista Romana de Pediatrie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Aparuta de 50 de ani in peisajul medical românesc, Revista Româna de Pediatrie – Romanian Journal of Pediatrics (Ro J Pediatr.) este revista oficiala a Societatii Române de Pediatrie. Primul numar a fost publicat in anul 1951.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international.
Ea are o frecventa trimestriala.
Revista a incheiat parteneriate cu alte prestigioase reviste si surse de informatie de specialitate pentru a va putea tine la …
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Noutati medicale / Reviste medicale
Reviste medicale
Revista Romana de Reumatologie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Româna de Reumatologie – Romanian Journal of Rheumatology (Ro J Rheumatol.) este revista oficiala a Societatii Române de Reumatologie, o revista cu traditie, primul numar fiind publicat in anul 1992.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international.
Ea apare cu o frecventa trimestriala.
Revista are un nivel ridicat de continut stiintific si se adreseaza primordial specialistilor in reumatologie, dar si celor care …
Citeste mai departe
• Adaugă comentariu nou
Revista Romana de Stomatologie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Romana de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology ( Ro J Stomatol.) este revista oficiala a Societaţii Romane de Stomatologie si are deja un bun renume.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata internaţional.
Ea apare cu o frecvenţa trimestriala.
Rezumatele sunt publicate atat in limba romana cat si in limba engleza.
Revista are un nivel ridicat de conţinut stiinţific si se adreseaza in primul rand specialistilor in …
evista Romana de Neurologie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Revista Romana de Neurologie – Romanian Journal of Neurology ( Ro J Neurol.) este revista oficiala a Societatii de Neurologie din Romania, o revista cu traditie, primul numar fiind publicat în anul 2001.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international.
Ea apare acum cu o frecventa trimestriala.
Rezumatele sunt publicate atat in limba romana cat si in limba engleza.
Revista are un nivel ridicat de continut stiintific si se adreseaza în primul rand specialistilor în neurologie, dar si celor care studiaza sau doresc sa fie la curent cu noutatile în acest domeniu atat de complex. Revista Romana de Neurologie contine editoriale, referate, actualitati, studii de caz care vin sa îmbogateasca experienta medicilor interesati de acest domeniu, pornind de la afectiunile neurologice cele mai comune si continuand pana la boala Parkinson, epilepsii si altele, incluzand patogeneza afectiunilor si metodele de tratament.
Articolele si rezumatele sunt publicate atat în limba romana cat si în limba engleza.
Consiliul Editorial reuneste personalitati recunoscute din tara care îsi aduc aportul la mentinerea revistei la cele mai ridicate standarde în peisajul medical romanesc cat si international.
Revista îsi alcatuieste un colectiv amplu de medici ce vor fi implicati în procesul de peer-review si va respecta fara nici un compromis regulile internationale de certificare a calitatii si originalitatii, fie ea de sinteza a punctelor fierbinti din domeniu, fie de publicare a unor rezultate proprii.
Din aceasta Revista 9 exemplare la fiecare aparitie sunt trimise la Biblioteca Nationala a Romaniei catre Fondul National de Carte si Reviste.
În prezent Revista Romana de Neurologie este indexata în bazele de date internationale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor urmeaza sa fie înscrisa în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals, etc.
Date tehnice: Denumire internationala: Romanian Journal of Neurology Denumire pentru indexare: Ro J Neurol. Editura: Editura Medicala AMALTEA – Bucuresti ISSN: 1843-8148 Cod CNCSIS: 768 Frecventa de aparitie: 4 numere pe an, plus suplimente
Adresa site: http://www.amaltea.ro/reviste.php
Noutati medicale / Reviste medicale / Revista Romana de Pediatrie
Revista Romana de Pediatrie
Autoradmin – Data adaugare08 Iulie 2009
Aparuta de 50 de ani in peisajul medical românesc, Revista Româna de Pediatrie – Romanian Journal of Pediatrics (Ro J Pediatr.) este revista oficiala a Societatii Române de Pediatrie. Primul numar a fost publicat in anul 1951.
Acum Revista este acreditata CNCSIS si urmeaza sa fie acreditata international.
Ea are o frecventa trimestriala.
Revista a incheiat parteneriate cu alte prestigioase reviste si surse de informatie de specialitate pentru a va putea tine la curent cu cele mai noi descoperiri si metode de tratament din toata lumea.
Ca primi parteneri ii putem numi pe specialistii de la Reuters/Health ale caror noutati sunt intotdeauna cele mai “fierbinti”, indiferent de domeniul abordat si din ale caror subiecte va vom prezenta si noi pe cele mai importante.
Astfel ii mentionam si pe cei de la the Journal of Family Practice, o cunoscuta revista din USA care detine o pozitie foarte inalta in ierarhia revistelor dedicate medicinei de familie, prezentând si subiecte legate de domeniul pediatriei.
Alti parteneri ai revistei noastre sunt cei de la The Canadian Family Physician, din Canada, si ei cel putin la fel renumiti in rândul revistelor de medicina de familie – medicina generala, acoperind o gama cât mai larga de subiecte de mare interes si din acest domeniu.
Revista Româna de Pediatrie contine editoriale, referate, actualitati, studii de caz care vin sa imbogateasca experienta medicilor interesati de acest domeniu. Grija medicilor pediatri de a fi intotdeauna la curent cu noutatile din domeniul de activitate este dovedita si prin interesul pe care acestia il manifesta fata de aceasta publicatie. Revista are un nivel ridicat de continut stiintific si se adreseaza in primul rând specialistilor pediatri, dar si medicilor de familie sau celor care studiaza sau doresc sa fie la curent cu noutatile in domeniu.
Consiliul Editorial reuneste personalitati recunoscute din tara care isi aduc aportul la mentinerea Revistei Române de Pediatrie la cele mai ridicate standarde stiintifice pe care revista le-a atins in decurs de peste cinci decenii.
Revista isi alcatuieste un colectiv amplu de medici ce vor fi implicati in procesul de peer-review si va respecta fara nici un compromis regulile internationale de certificare a calitatii si originalitatii, fie ea de sinteza a punctelor fierbinti din domeniu, fie de publicare a unor rezultate proprii.
Din aceasta Revista 9 exemplare la fiecare aparitie sunt trimise la Biblioteca Nationala a Romaniei catre Fondul National de Carte si Reviste. În prezent Revista Româna de Pediatrie este indexata in bazele de date internationale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor urmeaza sa fie inscrisa in bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals, etc.
Date tehnice: Denumire internationala: Romanian Journal of Pediatrics Denumire pentru indexare: Ro J Pediatr. Editura: Editura Medicala AMALTEA – Bucuresti ISSN: 1454-0398 Cod CNCSIS: 767 Frecventa de aparitie: 4 numere pe an, plus suplimente
Adresa site: http://www.amaltea.ro/reviste.php
Domnii Cadar, Ianche sau Tache, indiferent cine sunteţi, aşa cum am evitat orice tentativă de conflict între fiziokineto şi kineto pe acest blog, în continuare voi suspenda orice comentariu cu iz de scandal. Este un spatiu virtual care promovează şi susţine kinetoterapia. Dacă dumneavoastră aveţi ceva de spus domnului Pasztai, aveţi posibilitatea să faceţi cu siguranţă. Acest blog nu este pentru aşa ceva. Sper că m-aţi înţeles. Lucrurile negative nu-şi au locul aici. Numai bine.
Jo napot kivanok! Azt szeretnem megkerdeni,hogy mikor van a beiratkozas a mesterire Varadon kinetora, mert nem talalok egyetlen oldalt sem ahol utanna nezhetnek. Elore is koszonom!
Draga Ildiko,
Fii pe fază, vom posta toate informaţiile în dată ce le vom obţine. Anul trecut după licenţă, în perioada imediat următoare se făceau şi înscrierile. Nu ai pentru ce să mulţumeşti, te aşteptăm la Oradea. Ciao. Minden jot.
Am plecat cu marea majoritate la Costinesti In Practica stagiu Clinic in Stratiuni Balneoclimaterice .
Sper sa fie OK !
ZP.
Stimati colegi masteranzi anul I !
Pana Sambata astept sa depuneti , sau sa trimiteti referatele , la mine , e-mail !
Astept si de la cei carre NU au fost la Costinesti si au efectuat practica in alte conditii atat adeverita cat si referatul !
Luni voi complecta catalogul !
Va multumesc
titular de disciplina . Stagiu Clinic in Statiuni BalneoClimato!
Conf Univ Dr. Zoltan Pasztay
Frumos la Costinesti, credca v-ati distart la maxim,si ati si invatat multye. La noi a fost o tabara superba numa a fost de mult cam prin 2005.
Marianita, să ştii că a fost deosebit. Fiecare s-a întors cu amintiri de neuitat, nopţi nedormite, valuri de 1,5 m, nisip fierbinte, brize mângâietoare, ploi răcoritoare, curcubeu cuprinzător, soare dătător de energie şi căldură. Şi multe altele.
Cine Nu a trimis referatele prin e-mail ar fi cazul sa trimita> Nu va avea nota in catalog de la stagiul din Costinesti * MARE !
Spor la munca
ZP.
Revin !
Maine e ultima zii ptr a incheia situata scolara master an I priviind practica in statiuni balneoclimaterice / Costinesti etc !
Cine Nu a trimis referat, nu va avea nota pana la toamna !
Pot trimite referatele si cei care nu au fost la mare, dar insotit de adeverinta , de la unitatea respectiva !
ZP.
Pasim azi maine in luna Septembrie, luna cand se sustin examenele restante si la cursurile masterale.
Propun sa luam si sa tratam cu seriozitatea care trebuie sa va caracterizeze, dragi colegi masteranzi .
Multa Bafta !
Indrumator de an I master KRF
Conf. univ. dr Zoltan Pasztai
buna
ma numesc Iulia si sunt studenta la Fac. de Ed. fizica si Sport Craiova–kinetoterapie
as vrea sa intreb de ce in anul 2 de studii-licenta se face atat de mult sport?
mp-am uitat pe orar [pe internet] si semestril 2 este aproape numai sport!!!!
Nu pot sa cred asa ceva ,efectiv mergem la fac aceasta pentru a invata judo,volei ,basket ,nu le vad rolul !!!inteleg sa facem gimnastica ;dar ata de mult sport cand d fapt ar trebui sa ne dubleze orele la materiile de specializare,ca sunt prea putine ….
din ce in ce m
spuneti-mi si mie va rog la ce imi trebuie Teoria ed fizice sportive ,dar metodica e”d fizice sportive,manegementul ed fizice sportive?judo?volei ?etc
astea daca doresc ma inscriu la un club particular si le invat ,sau la specializare Ed fizica ,dar la Kinetoterapie?
nu sunt incantata deloc!!!aceasta meserie nu o inveti doar din teorie ,trebuie f f f multa practica!!! si practicand la sport ……
poate se va schimba ceva pana la urma….POATE…!!??
Dragă Iulia, ai perfectă dreptate, aşa ne-am întrebat şi noi pe vremea respectivă. Din păcate îţi dau un răspuns tipic nouă, românilor, “aşa-i sistemul”, adică aşa suntem noi oamenii care îl alcătuim. Sunt forte puţini care au curajul tău şi să spună lucrurilor pe nume, te felicit pentru asta. Îţi dau un sfat prietenesc, gândeşte-te că aceşti doi ani sunt ca un fel de “probă” de care trebuie să treci ca să devii kinetoterapeut, ca-n basme, şi vor mai fi şi altele pentru că aşa-i rotundă viaţa. Îţi înţeleg reacţia, este absolut normală, firească, dar fii optimistă şi să ai o atitudine pozitivă. Mult succes, te mai aşteptăm în blogosferă.
imi cer scuze pt scris ,d
Eu va pot sfatuii doar ca si acum la aceasta ora invatam / studiem sa va fie voua cursurile mai bune si la zi.
Ca nu fac toate cadrele si in toate centrele acesta e cu totul altfel ! Ca nu sunt toti studentii la fel este si acesta un alt adevar.
Daca nu sunteti , de acord sau multumiti cu ceea ce aveti ! este ceva normal , varstei cat si momentului ( zis sistemului educational chiar distrus in ultimii 10 ani ) !!
Poate aceste adrese totusi o sa va satisfaca .
Physical Therapy Student Section
Interested in becoming a physical therapist? Here you will find helpful information to achieve your career goal.
1. Physical Therapy Education (4)
Applying to Physical Therapy School
Steps on applying to physical therapy school.
Sponsored Links
Ai chef de un masaj?Da o fuga acum pe la noi. Suntem numarul 1 in Bucuresti. http://www.hailamasaj.ro
QUT – Study in AustraliaReal world degrees, excellent graduate outcomes in Queensland http://www.International.qut.edu.au
Johannesburg RehabUpmarket addiction treatment centre Personal proffessional care http://www.edenrecovery.co.za
Physical Therapy Schools
A list of physical therapy schools in the United States. Each of these physical therapy programs are accredited by the American Physical Therapy Association. Programs are listed in alphabetical order by state.
Physical Therapy Degrees
The various degrees in physical therapy are described in this informative article.
Where Physical Therapists Work
There are many work settings for physical therapists. Learn more on the multiple places where physical therapists work.
Physical Therapy Programs
Physical therapy programs are offered at many universities in the US. Deciding on a program can often be difficult. Review these tips to help in your decision.
Physical Therapy Residencies and Fellowships
Post graduate physical therapy residencies and fellowships are offered in many specialty areas. Learn more about these programs.
Physical Therapy Assistant
Physical Therapy Assistants, or PTAs, are licensed health care professionals who assist physical therapists in the health care setting.
Flordia Gulf Coast University Physical Therapy Program
Information on the physical therapy program at Flordia Gulf Coast University.
The George Washington University
Information on the physical therapy school at The George Washington University.
Sponsored Links
Physcal Therapy ProfitsLearn Powerful Practice Management From PracticeProducing $6million/yr DentalManagementSecrets.com
PhysiotherapyRelax. Take a deep breath. We have the answers you seek. http://www.RightHealth.com
Howard University
Information on the physical therapy program at Howard University.
University of Delaware
Information on the physical therapy program at University of Delaware.
University of Hartford
Information on the physical therapy program at the University of Hartford.
University of Connecticut
Information on the physical therapy program at the University of Connecticut
Sacred Heart University
Information on the physical therapy program at Sacred Heart University.
Quinnipiac University
Information on the physical therapy program at Quinnipiac University.
University of Colorado Health Sciences Center
Information on the University of Colorado Health Sciences Center Physical Therapy Program.
Regis University
Information on the physical therapy program at Regis University.
Western University of Health Sciences
Information on the physical therapy program at the Western University of Health Sciences.
University of the Pacific
Information on the University of the Pacific’s Physical Therapy Program.
University of Southern California
Information on the physical therapy school at the University of Southern California.
University of California, San Francisco/San Francisco State University
Information on the physical therapy program at University of California, San Francisco/San Francisco State University.
Samuel Merritt College
Information on the physical therapy program at Samuel Merritt College.
Mount St Mary’s College
Information on the Doctorate of Physical Therapy degree from Mount St Mary’s College.
Loma Linda University
Information on Loma Linda University’s School of Physical Therapy.
Chapman University
Information on the Chapman University’s School of Physical Therapy.
California State University, Sacramento
Information on the physical therapy program at California State University, Sacramento.
California State University, Northridge
Information on the physical therapy school at California State University, Northridge.
California State University, Long Beach
Information on the physical therapy program at California State University, Long Beach.
California State University, Fresno
Information on the physical therapy program at California State University, Fresno.
Azusa Pacific University
Information on Azusa Pacific University’s School of Physical Therapy.
University of Central Arkansas
Information on University of Central Arkansas’ Physical Therapy Program.
Arkansas State University
Information on Arkansas State University’s School of Physical Therapy.
Northern Arizona University
Information on Northern Arizona University’s School of Physical Therapy.
AT Still University of Health Sciences
Information on the AT Still University of Health Sciences School of Physical Therapy.
University of South Alabama
Information on the University of South Alabama School of Physical Therapy
The University of Alabama at Birmingham
Information on The University of Alabama at Birmingham School of Physical Therapy program.
Alabama State University
Information regarding Alabama State University’s Physical Therapy Program
Physical Therapy Jobs
Looking for a job in physical therapy? Let Therapyjobs.com help.
APTA Approved PT Fellowships and Residencies
A review of the APTA approved post graduate residencies and fellowships in physical therapy.
Physical Therapy Graduate School Programs
Looking for graduate programs in physical therapy? An interactive map will provide you easy access to this information.
Questions You Should Ask When Considering a Career in Physical Therapy
Many questions arise when contemplating a career in physical therapy. The Allied Health Schools Network reviews the most commonly asked questions and provides informative answers.
Review of the Various Degrees Offered in Physical Therapy
Presently, there are four degree programs offered in physical therapy. Discover the differences and decided what degree is best for you.
Information For Physical Therapy Students
A site for students only! This is a great place for the PT student to gain more insight into the profession of physical therapy.
Job Outlook In Physical Therapy
The U.S. Department of Labor discusses the job outlook and expected earnings for physical therapists.
va doresc realizare viselor .
ZP
Stimati studenti si masteranzi
Va doresc un bun venit in noul an Universitar , si multe realizari in viata!
Conf Univ dr . Zoltan Pasztai
Felicitari si multumiri studentilor, colegilor si masteranzilor care au fost la manifestarile de la Craiova si Timisoara , doua manifestari de rang inalt de calitate profesionala !
ZP
ANUNT IMPORTANT
Master an II KRF
Va astept neaparat maine la Sp. Felix sa complectam contractele de studii si la LP ortotrauma .
NU lasa amanare !
Indrumator an
Zoltan Pasztai
Ultim Anunt
Master Anul II KRF
Sunteti rugati cei care Nu au complectat si semnat contractele Sambata,
Luni la intre orele 11 – 11. 30 sa se prezinte neaparat la Universitate pentru a complecta si a semna !
Zoltan Pasztay
MUltumesc pentru colaborare in privinta contractelor dar cei care NU au complectat si vor sa termine masterul , rog sa se prezinte la secretariat !
ZP
Va doresc sarbatori fericite cu multa sanatate si energie , pentru anul care vine
Cu drag
Zoltan Pasztai
Informatii noi !
Domnule Porfesor Zoltan va multumesc pt urarile de bine si va transmit si eu Sarbatori Fericite!
Din pacate va dau si o stire foarte proasta pentru noi , kinetoterapeutii!
Pe saitul Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale are loc dezbaterea publica cu privire la Structura Clasificarii Ocupațiilor din România potrivit ISCO 08 -la nivel de ocupatie.
La Pozitia 2264 – Fizioterapeuti – sunt trecuti :
226401 Fiziokinetoterapeut
226402 Fizioterapeut
226403 Cercetator in Fiziokinetoterapie
226404 Asistent de cercetare in Fiziokinetoterapie
Iar noi lipsim de aici si ne regasim la Pozitia 2269 – Specialitati in Domeniul Sanatatii Neclasificate in Grupele de Baza Anterioare – : 226905 – Kinetoterapeut .
Deci mai direct noi Kinetoterapeutii nu suntem cuprinsi la Fizioterapeuti, adica nu facem parte din fizioterapeuti, cea ce mi se pare extrem de grav pentru viitorul acestei profesii, adica sfarsitul ei in domeniul medical!
Acum acest act legislativ este in desbatere publica si se poate intervenii prin asociatiile de kinetoterapeuti care s-ar putea nici sa nu cunoasca acest fapt despre care va vorbesc!
Puteti verifica aceste date pe saitul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. http://www.mmuncii.ro/ro/articole/2010-12-21/consultare-publica-privind-structura-clasificarii-ocupaiilor-din-romania-potrivit-isco-08–la-nivel-de-ocupaie-2012-articol.html La grupa majora 2 pe care o si atasez!
Cu stima si respec, Apostol Madalin Marius.
Pingback: 2010 in review | KINETOTERAPIE 3 ORADEA
ANUNT !
Studentii masteranzi din anuii I si II KRF >sunt rugati sa finalizeze referatele si sa-mi trimita pana la sfarsitul lunii Ianuarie 2011 , altfel nu intra la examen .
Conf. univ. dr. Zoltan Pasztai
Azi 10 02 2011 e ultima zii pentru referatele , caietele de stagiu clinic .
Maine depun catalogul cu notele .
La fel , se noteaza si activitatea pentru disertatie , de catre cadrele cu care a-ti vorbit si stiu sigur ca vor fii coordonatori stiintifici .
Actionati va rog mult !
ZP>